Primarul comunei Dărcăuți are o misiune ingrată în tot circuitul amalgamării. Știe și înțelege că reforma trebuie făcută, dar, ghinion, primăria, pe care o conduce acum, ar urma să plece din sat și asta nu dă bine deloc la popularitatea acțiunii în rândul locuitorilor. Oleg Rozimovschi are puncte de vedere și păreri la subiectul amalgamării, realiste, așa cum e viața, fără patos, eroism sau negativism – o zice așa cum este. L-am întrebat despre asta, dar și despre ceva în plus, să mai dizolvăm tema și să mai descrețim frunțile că și așa trăim timpuri grele…
Prezentarea de rigoare
Oleg Rozimovschi
Primarul c. Dărcăuți, r-nul Soroca
S-a născut în s. Malcăuţi, c. Dărcăuţi, r-nul Soroca, la 15 martie 1973.
Studii: superioare.
Activitate profesională până la mandatul de primar: fermier.
Stare familiară: căsătorit, 4 copii.
După natalitate/mortalitate – n-ai cum. N-ai viitor
- Pentru că ne aflăm în perioada în care ne aflăm, discuția se va axa pe tema amalgamării și a reformei administrativ-teritoriale, în general. Cum v-a găsit și cum o găsiți, în linii mari?
- M-a găsit pregătit, era necesară. De fapt, se vorbea de multă vreme despre comasarea primăriilor. Acum, mă uit după natalitate și mortalitate – n-ai cum. N-ai viitor. În 2025, n-am avut nicio naștere, la 24 de decese. Ca să înțelegeți. Văzând lucrurile astea, sunt conștient că amalgamarea trebuie efectuată. Am implementat trei proiecte cu iluminatul public – vă dați seama, să scrii trei proiecte, aviz, coordonări, parale pentru toate… Să fi avut populațiea de măcar 2000 de locuitori, scăpam de asta încă în 2024, făceam totul într-un singur proiect.
Pe patriotism nu te ții mult – frigiderul are condițiile lui
- Putem spăla tema asta și prin prisma „Кто виноват и что делать”?
- „Кто виноват? ” – întrebarea asta trebuie pusă celor care au fost la guvernare 30 de ani în urmă, când s-au distrus toate fabricile și uzinile mari… S-a lucrat pe distrugere, nu privatizare, nu s-au creat locuri de muncă și lumea a plecat. De atunci s-a pus sămânța, lumea a înțeles că aici e mort totul și n-ai ce face, au început, încetișor, să plece peste hotare, până au dat de gust. Până s-a transformat în obiceiul de dus. Până a intrat în modă. Acum, când a intrat asta în modă, va fi greu să-i mai ții acasă, chiar dacă și cu salarii bune. E mai simplu să pleci într-o societate unde totul e gata decât să-ți creezi aici condiții, într-o perioadă de tranziție, cum este acum în Republica Moldova. Vinovată e toată clasa politică, începând, chiar, cu primii.
- А что делать?
– E simplu. Creezi condiții și aduci Europa acasă. Când va fi aici ca și acolo, nu toți, dar, o parte, vor mai rămâne. Să-i ții doar cu patriotism, consider că nu e corect. Pe patriotism uscat nu te ții mult – până la urmă, frigiderul are condițiile lui.
- Wikipedia ne sugerează că în comună locuiesc 1276 de oameni. Întrebarea vine de la sine – unde, la care primărie se duc ei după amalgamare?
- Până la urmă, locuitorii comunei vor decide, prin completarea chesionarilor. Aştept Deciziile de iniţiere a procedurilor de convorbiri/negocieri cu s. Crâşcăuţi şi comuna Teleşovca din r-nul. Donduşeni. La moment, avem iniţiate discuţii numai cu s. Visoca, care ne leagă ca hotare. Sper să finisăm procedura cu bine, sper să conving şi locuitorii satelor Dărcăuţi şi Malcăuţi despre avantajele reformei… Din ultimnile discuții avute cu cei din Crășcăuți și Teleșovca, am înțeles că, în curând, vom reuși. Săptămâna asta sau cea viitoare…
Investiţii şi proiecte mari
- Care sunt principalele avantaje și riscuri pe care le vedeți în procesul de amalgamare? Pentru comunitate și penrtu „singur”?
- Avantaje – investiţii şi proiecte mari pentru finalizarea modernizării infrastructurii în satele viitoarei comune amalgamate. Inclusiv asfaltarea drumurilor interne şi a traseelor dintre localităţi. Colectiv profesionist, lucrativ, bine plătit în cadrul APL. Investiţii mari pentru susţinerea business-ului de familie şi afacerilor, în general, din mediul rural.
Riscuri – surse de finanţare insuficiente pentru bugetele primăriilor amalgamate. Lipsa fondurilor de dezvoltare internă şi externă. Lipsa persoanelor profesioniste în posturile cheie din primării, nedorinţa de a participa la concursurile ce vor fi organizate.
Locuitorii nu susţin ideea de amalgamare dacă primăria va pleca din satul lor
– Oamenii ce zic? În ce măsură locuitorii satului susțin această reformă?
– La moment, locuitorii comunei, în marea lor majoritate, nu susţin ideea de amalgamare a primăriilor, dacă primăria va pleca din satul lor. În general, oamenii nu au încredere în reformele petrecute în RM. Acuma, negativismul ăsta vine de la faptul că satul e mic și nu vor avea primărie. Dacă mâine le spui că primăria rămâne la ei în sat și alții li se amalgamează – ei sunt bucuroși. În cazul nostru, ideea e că centrul noii structuri urmează a fi Visoca, pentru că e amplasat în centru din aspect geografic. Nu se știe cum se va numi primăria, dar sediul trebuie să fie în Visoca. Deși, importanța noțiunii de primărie va cam dispărea dacă primarul va avea zile de primire în toate satele, iar în sediul primăriei va sta o singură zi.
Probleme și realizări
- Vorbim și de activitatea de primar… Care v-au fost reușitele, cele mai importante?
– Nu vreau să mă laud, dar aş aminti despre unele foste probleme majore, evedenţiate prin chesionarea locuitorilor comunei, după ordinea lor, care au fost soluţionate prin implimentarea unor proiecte cu finanţare internă (Guv. RM) şi externe (UE, ect.) de către APL Dărcăuţi, probleme/soluţii de rezolvare, care erau privite sceptic de către unii localnici…
Problema Nr.1:
Lipsa surselor de apă în satele Dărcăuţi şi Malcăuţi, lipsa unui apeduct centralizat.
– S-a reuşit restabilirea/forarea a două surse de apă (sondă şi fântână de mină) pentru ambele sate cu procurarea a două turnuri de apă. Proiect finanţat de UE prin Cooperarea Germană (GIZ) în 2018.
În 2022-2023, s-a construit apeductul centralizat cu conectarea la sursele de apă din comună cu conectarea tuturor doritorilor, din sursele Guv. RM prin Programul Satul European Ediţia 1.
Problema Nr. 2:
Necesitatea reparării clădirii fostei Case de Nunţi.
– S-a reuşit implementarea a două proiecte pentru reteparaţia clădirii şi transformarea sa în Centru comunitar (Programul DAR 1+3 2020, Satul
European Expres 2023).
Problema 3:
Lipsa sistemului de iluminat public.
- S-a reuţit implimentarea a 2 proiecte prn GAL Colinele Nistrene (AIPA) în 2024, 2025 şi implimentarea unui proiect în 2025 prin Programul Satul European Ediţia 2. Prin implimentarea acestor proiecte s-a reuşit construirea sistemului de iluminat public pe 5 PT din 6 existente.
– Au mai rămas și treburi nerezolvate?
– Este nevoie de finisat şi ultimul PT (125), tranformator, adică, de terminat iluminatul stradal la 100%. De reparat drumurile comunale. De construit un parc fotovoltaic pentru a fi independenţi energetic.
- La anul avem alegeri… Mai mult voi, decât noi, da, oricum… Este o certitudine cum se vor desfălura acestea? După strucuctura actuală sau, deja, după cea amalgamată?
– După amalgamare, dacă se reuşeşte, desigur.
- Mai aveți chef de primărie după amalgamare? Cu ce schimbă reforma datele problemei? Va fi altfel de condus unitatea? Cum anume, altfel?
– Vom vedea. Dar sunt convins că problemele vor fi mai multe şi, totodată, de lucru va fi cu mult mai greu… inclusiv în primul mandat de după amalgamare. Vom trăi şi vom vedea, sperăm la bine.
Sunt un adept al integrării RM în UE
- O facem și pe geostrategii: încotro mergem și în ce tempouri, ca și țară? Mergem corect sau există și drumuri de alternativă? Aveți grijă cum răspundeți…
– Nu-i prea mare grijă, deoarece sunt convins că toţi cei care mă cunosc ştiu că sunt un adept al integrării RM în UE, ca în viitorul cel mai apropiat să ne regăsim în marea familie Europeană alături de fraţii din România şi Ucraina (mă refer inclusiv la cei din sudul Basarabiei şi Nordul cu regiunea Cernăuţi şi Ţinutul Herţa).
Pace şi sănătate să ne dea Bunul Dumnezeu, restul le vom face
- Ca să nu încheiem discuția pe o notă total încruntată, fără nicio legătură cu ce am vorbit mai devreme – v-a interesat vreodată proveniența numelui? Ce vă spune arborele sau n-ați avut chef și timp să vă ocupați de asta?
– Cunosc unele lucruri, am verificat ce mi s-a spus de la părinţi, rude. Pe linia tatălui, bunelul Rozimovschi Filip, vine din Ucraina (s. Ţekinovka, vizavi cu or. Soroca), bunica Axinia Ardelean, din s.Iarova. Pe linia mamei, bunelul din satul vecin Cotova, cu Ion Condrea, bunica (s. Malcăuţi) – din ucraineni românizaţi, Alexandra Subotin.
Suntem metişi care vorbim graiul moldovenesc al limbii române. Am crescut şi mă simt parte al acestui picior de plai, care, cândva, a făcut parte din Ţara Moldovei, din Imperiul Rus, din România Mare, din URSS… şi acum din RM.
Pace şi sănătate să ne dea Bunul Dumnezeu, restul le vom face. Ceea ce vă doresc şi D-stră.
Cronicarul amalgamării:
Marcel Toma
