Despre aceea că la Vertiujeni viața culturală pulsează din plin, „Ziarul Nostru” a scris. Muzeu, bibliotecă activă, ansamblu folcloric, două fanfare.
În rândurile ce urmează vom încerca să conturăm portretul fanfarei „Dumbrava”, condusă de Tudor Dumbravă. Sâmbăta trecută fanfara a susuținut un spectacol electrizant la Stejarul legendar al lui Ștefan cel Mare de la Cobâlea, raionul Șoldănești. A fost un spectacol prilejuit de înregistrarea căsătoriei a doi tineri veniți de la Moscova: Aristița și Iaroslav. Aristița, fiind fiica doctorului în științe medicale, vestitului imunolog din Federația Rusă, Mihail Petrovici Costinov, născut în satul Zagorna, comuna Dobrușa din raionul Șoldănești, care și-a început studiile în domeniul medicinii la fosta Școală de Medicină din Soroca. Spectacolul a fost susținut în fața unui public internațional. La eveniment au asistat prieteni ai socrului mic, sosiți din Rusia, America, Serbia, Portugalia, Chișinău. Atât mirele și mireasa, cât și oaspeții au apreciat stilul muzical al fanfarei, inspirat din muzica populară moldovenească.
La Festivalul „Fanfara argintie”, Soroca
La Festivalul Fanfarelor de la Vertiujeni
Tudor Dumbravă alături de fostul profesor, Mitrofan Cornescu și persoane oficiale din raion și republică
„Răsune fanfare fără hotare”, festival organizat de regretatul Grigore Zănoagă la Timeleuți, Florești
Am urmărit evoluările acestei fanfare la mai multe festivaluri. I-am urmărit și în timpul repetițiilor în perioada restricțiilor impuse de pandemie. La una din repetiții am realizat acest interviu:
„Muzica de fanfară-șirag de piatră rară”
N.N.;Domnule Tudor Dumbravă, haideți să dăm timpul înapoi pentru a ne povesti cum a luat naștere fanfara.
T.D.:Când m-am întors din armată în 1980 am fost angajat director al Casei de Cultură. La rugămintea președintelui de Sovet Sătesc, cum se numea atunci primăria, Scoarță Feodor Ivanovici, m-am apucat să învăț copiii de la școală să cânte. Sovietul Raional Camenca ne-a oferit un set de instrumente de fanfară și în 1983 am închegat colectivul. Copiii au crescut, au devenit maturi și au continuat să cânte. Eu de tot până în timpul de față am format 7 colective de fanfară de copii în număr de 300. Astăzi la mine în orchestră cântă copiii de cândva pe care i-am învățat. Toți au familii și de acum și copiii lor cântă. În orchestra pe care o conduc am 15 persoane, iar în orchestra de copii cântă 30 de persoane. Am pornit anul trecut și o fanfară de fete, dar cu pandemia ne-am oprit.
N.N.:Enumerați, vă rog, festivalurile la care ați participat.
T.D.: Vai de mine, credeți că le mai țin minte pe toate?! Am participat aproape la toate pe care le organizează Direcța Cultură Șoldănești la Stejarul bătrân de la Cobâlea, nu am lipsit la nici o ediție a Festivalului „Fanfara Argintie” de la Soroca, inițiat de regretatul Grigore Zănoagă, care știa să dea dulceață muzicii de fanfară. Am fost pe la Anenii-Noi, Chișinău, am fost și la un Festival Internațional din Târgoviște, România de unde ne-am întors cu locul I.
N.N.: De unde vine dragostea față de instrumentele de suflat?
T.D.: Când eram mic îmi plăcea să ascult această muzică pe la nunțile din sat. Este la noi o costișă înaltă. Eu mă urcam pe costișă și ascultam toate cântecele, le cunoșteam pe toate la auz. Copilăria mi-am petrecut-o la Școala-internat din Văscăuți. Și primul meu învățător de muzică a fost Mitrofan Cornescu. El mi-a fost și-mi este și ca părinte. Vine la mine în ospeție, eu merg la el. El mă consideră ca și copilul lui. De la el s-a aprins dragostea pentru muzica de fanfară. Eu zic că muzica de fanfară e șirag de piatră rară.
N.N.: Dar până în 1983 în sat nu a existat fanfară?
T.D.: Ba da. În 1949 când s-a format colhozul, a venit un dirijor de la Vărvăreuca, care a învățat copiii să cânte. După aceea copiii au crescut, au plecat în armată, unde deasemena au cântat și s-au întors foarte puternici muzicanți. Domnul Mitrofan Cornescu i-a luat în primire și a fost dirijorul fanfarei din sat. Să aveți ocazia să-l ascultați pe dumnealui și să auziți ce spune el despre bărbații ceea. Așa fanfară puternică ca cea de la Vertiujeni mai era în Ștefănești. Când cânta la o nuntă Fanfara de la Vertiujeni, era cântec, săreau scântei din picioarele nuntașilor. Apoi acea fanfară s-a destrămat și iată din 1983 duc eu numele Fanfarei de la Vertiujeni, iar Alexandru Dumbravă conduce fanfara de copii-„Dumbrăvița”. Eu deja am ieșit la pensie, dar cât voi avea putere voi conduce fanfara „Dumbrava”.
Autor –Nina Neculce
