La noi acasă la … Tătărăuca Veche

Cea mai mare comună din raionul Soroca include 6 sate: Slobozia Nouă, Tolocăneşti, Niorcani, Decebal, Tătărăuca Nouă și Tătărăuca Veche conduse de către consiliul comunal și primarul Liviu Raischi.

Pe o colină cu înălțimea de 270 de metri deasupra Nistrului, pe locuri unde civilizația umană a fost atestată cu peste 14000 de ani în urmă, se situează, astăzi, satul Tătărăuca Veche. A dat lumii numeroase nume notorii, s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin evenimente demne de inclus în hrisoave vechi și rămâne a fi la fel de activă în vremurile contemporane. În 2018, localitatea a fost inclusă în topul politicilor de succes selectate și evaluate de către membrii unui Consiliu de Evaluare, la invitația specială a IDIS Viitorul. În comună a fost fondat un Consiliu Consultativ al Cetăţenilor, format din localnici care vin cu soluții în rezolvarea diferitor probleme locale.

Oameni de caracter locuiesc în Tătărăuca Veche – un sat cu rădăcini puternice, tradiție creștină, potențial de dezvoltare și peisaje rupte din rai. Aici legendele răsar din pietre, iar omul prinde aripi ca să crească.

File de istorie:  Cel mai timpuriu document scris, în care este menționat satul de astăzi, este datat cu 30 ianuarie 1646. În a. 1797 este atestată biserica  din lemn cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Între 1819-1935, satul s-a aflat în judeţul Hotin. Printre legendele satului, circulă una în care se spune că numele localității ar proveni de la o femeie care, apărându-și copilul, a ucis un tătar barbar. În perioada interbelică, în localitate, funcționa un cămin cultural al Fundației Culturale Regale „Principele Carol”. În 1949 cca 50 de persoane, din familii de oameni gospodari și intelectuali, au fost deportate în Siberia.

Personalități remarcabile

• Chiril Spinei ( 1884 – d. ?) politician basarabean, membru al Sfatului Țării, a votat pentru unirea Basarabiei cu România. A fost decorat cu ”Steaua României” în grad de Cavaler, ”Regele Ferdinand I”.
• Gheorghe Druță (n. 1881 – d. 1941?) politician basarabean, membru al Sfatului Țării, a votat pentru unirea Basarabiei cu România.
• Eugen Zgardan (n. 1929) savant, doctor habilitat în medicina veterinară.
• Gheorghe Druță (n. 1935) savant, doctor în filologie.
• Eva Gudumac (n. 1941) medic pediatru, doctor habilitat, profesor universitar, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. E decorată cu Ordinul Republicii. Cetățean de onoare al satului Tătărăuca Veche.
• Lucreția Bârlădeanu (n. 1956) poetă, prozatoare, eseistă, Președintă a Asociației Culturale ”Synergie Franco – Moldave” cu sediu la Paris.
• Petre Popa (n. 1958) poet, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, al filialei Uniunii Scriitorilor din România, decorat cu ordinul ”Steaua României” în grad de Ofițer, fondator și director al Teatrului „Veniamin Apostol” din Soroca.
• Valeriu Nazar, muzeograf literar, Om Emerit.
• Vasile Popa, poet.
• Timofei Popescu, doctor în științe medicale.
• Calistart Cujbă, doctor habilitat în științe medicale.

DE VIZITAT

• Dealul Drăguței are o legendă frumoasă de dragoste. Mulți au flăcăi și-au încercat norocul să ridice dealul din iubire pentru Drăguța, dar nu au reușit. Rămâne a fi o provocare pentru fiecare călător care ajunge pe aici. Poate îi aruncă Drăguța pletele ei lungi să-l ajute?

DEALUL DRĂGUŢEI

Autor: Petre Popa

O legendă spune că flăcăii își aprindeau plămânii,

urcând în fugă un deal mare de dragul unei fete,

numit mai apoi Dealul Drăguței…

Aşa cum Ana a urcat în sfântul zid,

Dealul Drăguţei zilnic, în taină îl ridic.

E singura cărare, lumina cea mereu.

Mă-nalţ-ncet, iubind, spre bunul Dumnezeu!

Chiar de-a zăcut, pe mal de râu, un zid uitat,

Tot omului cu har isprava i s-a dat.

Prin jertfa ta ai drum spre mântuire,

De-i cânt sublim ori zid de mănăstire.

Sub inimă cu prunc şi toată de iubire,

Şi-n visul ei tot răsărea o mănăstire.

Pân’ Ana se făcu un zid ce nu se trece,

La număr jertfe erau trimise zece.

Pentru Manole, Ana, un munte a zidit,

Pe culmea lui un dor de zbor a răstignit.

Cum robii frumuseţii, nu-şi mai sunt stăpâni,

Ei aripi îşi făceau din tinerii plămâni!

Din talpă ori din palmă jertfit-au sânge cald,

Flăcăi, scriind pe rând, Drăguţei gând înalt,

În forme noi, neîntinatul imn-destin,

Să se preschimbe în sămânţă de pelin.

Şi poate de la şarpe Ana a moştenit prihana,

„S-ajungă!” Implora, strângând la piept icoana.

Năframe salvatoare pe munte aruncând,

Dar se topeau în aer de geamăte vibrând.

O Ană, un munte şi-o singură cărare,

Cu neamul lui Manole în veşnică urcare,

Atât ni-i dat, atât aici am moştenit:

Din sacru mit să naştem sacru mit. Atât!

 

• Izvorul cu apă limpede din pădure.

• Cele două movile funerare lăsate de nomazi lângă sat.
• Lunca Nistrului cu peisaje rustice.

• Monumentul dedicat profesorilor, aflat în curtea Gimnaziului „Eva Gudumac” condus de directoarea Aliona Ciobanu.

• Monumentul dedicat sătenilor căzuți în război.

• Statuia lui Lenin – o curiozitate pentru turiștii interesați de monumente sovietice.
• Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil (1888) este construită din bârne, pe dinafară cu fațadă de scândură, cu intrare prin pridvor – un exemplu al construcțiilor de cult tipice sfârșitului sec. al XIX-lea. Parohul bisericii este prot. mitr. Mihail Sârbu.

• Casa părintească a poetului Petre Popa, care încă mai păstrează imaginea copilăriei cu stupi de albinuțe, fotografii vechi în rame atârnate pe pereți și ferestre luminoase.

• Casa veche cu lei.

• Vatra satului.

 

Imnul satului Tătărăuca Veche

Muzică: Anatol Rudei

Versuri: Petre Popa

BAŞTINA MEA

Două dealuri ţin casele–n şir pe la drumuri,

Iar podul de piatră leagă acest defileu,

Prin care aleargă o apă şi-n murmur

Aud un glas de copil semănând cu-al meu.

Cu povestea iubirii de pe Dealul Drăguţei,

Au crescut mame blânde şi taţi gospodari,

Bătrânii smeriţi cu strănepoţi de mânuţă,

Rugăciunile-aduc mai aproape de-altar.

În al Nistrului val, auzind glasul mării,

Fiii  tăi au trudit pentru-n vechi ideal,

Rostit lângă plug, dar şi în Sfatul Ţării

Consfinţit de toţi fraţii veniţi în Ardeal.

Patru secole-n şir a-ncălzit Tătărăuca,

Pe pământ răzăşesc mii de sorţi omeneşti,

Tu pe toate ai scris un crez, Tătărăuca:

„Fără-adânci rădăcini pom rotat nu mai creşti”.

 Recomandări turistice:

• Amplasarea geografică: Tătărăuca Veche se află în partea de nord-vest a raionului Soroca, la 2 km de râul Nistru, la distanța de 33 km. de Soroca și 193 km. de Chișinău. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu lung de 5,5 km. numit Ciorcan. În apropierea satului se află două masive de pădure.
• Date statistice: Populația: 650 locuitori.
• Top 10 nume de familie: Druță, Plohii, Cujba, Sîrbu, Prisacari, Guțu, Otel, Bacalîm, Solovei, Berladean.
• Date de contact: Primăria. Tel.: 0-251-48238, 0-251-48236. Oficiul Poștal, condus de Tatiana Dolghier: 0-251-48233.

  

  

  

  

  

  

  

   

  

  Realizat: Ludmila Talmazan