Peste Nistru de Otaci, pe malul stâng al frontierei cu Ucraina, se întinde vechiul oraș Movilău, atestat documentar în 1595 ca moșie a voievodului Moldovei Ieremia Movilă, de unde și numele de Moghilău sau Movilău. În prezent este condus de primarul Petr Brovko (Петр Бровко) și consiliul orășenesc.
Cetățenii din nordul Republicii Moldova cunosc mai bine legăturile cu acest oraș, ținute încă din veacuri demult apuse. Vama a existat aici din toate timpurile și este și-n ziua de azi. Acum ca în trecut, oamenii așteaptă cuminți la punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene ”Otaci-Moghilev-Podolsk”, ca să ajungă, de cele mai multe ori, la piața din Ucraina, preferată pentru prețurile mai mici decât cele din târgurile din țară, dar și pentru a călători mai departe spre est. Podul peste Nistru deschide o panoramă încântătoare de jur împrejur. Pașii încetinesc la un moment dat, lăsând privirea să rătăcească peste turle de biserici, ape sclipitoare și peisaje pestrițe ale naturii urbane de pe ambele maluri ale râului carpatic.
La piața din Movilău se ajunge pe jos, iar până a intra pe teritoriul ei, se vede, înșirat asemeni unei expoziții de muzeu, târgul de anticariat. Samovare, sticlărit artizanal, obiecte decorative din lemn sau metal, toate purtând incrustate istorioare ale locului, care deschid treptat accesul spre alte mărfuri mai noi, aranjate pe tarabele din târg.
Movilău (în ucraineană Могилів-Подільський, transliterat: Mohîliv-Podilskîi) este un oraș din regiunea Vinița, reședință a raionului cu același nume, cu suprafața de 21,63 км². În afara localității principale, cuprinde și satele Odaia și Soneacine. Majoritatea populației orașului Movilău este vorbitoare de limba ucraineană.
Natura miraculoasă a acestei regiuni, situată de-a lungul „râurilor vieții” – Nistrul și Murafa, cu cernoziom bogat, a atras oameni cu statut social și ocupație diferită. Timp de mai multe secole, orașul a făcut parte din Polonia, devenind un important centru urban al regiunii Podolia. În anul 1793, ca urmare a celei de-a doua împărțiri a Poloniei, Moghilăul a fost anexat de Imperiul Rus, devenind reședință de județ în gubernia Podolia. Din vara anului 1941 și pânǎ în primăvara anului 1944 a fost reședință a județului omonim, Județul Moghilău, în guvernământul Transnistriei, aflat sub administrație românǎ. Înainte de 1941, în oraș locuiau în circa 10,000 de evrei. Aici a existau un ghetou în care locuiau și munceau circa 15000 de evrei (după datele oficiale 13000), dintre care 12000 erau evrei deportați din România. După al doilea Război Mondial, orașul a devenit un important centru industrial, marcat în special de industria alimentară și construcția de utilaje pentru mașini. În prezent, în oraș locuiesc 32 500 de persoane de diferite naționalități, în jur de 90% sunt ucraineni, ceilalți: evrei, moldoveni, ruși, belaruși.
Printre obiectivele turistice ale orașului se numără:
Centrul de Artă Populară, situat pe strada Armyanskaia 17/17.
Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae (1754);
Biserica ortodoxă Sfânta Parascheva (1775);
Biserica ortodoxă Sfântul Gheorghe (1819);
Biserica Sf. Alexandr Nevski, construită în secolul al XIX-lea;
Monumentul dedicat lui John Lennon (muzician, cântăreț, textier și compozitor englez, unul din fondatorii trupei ”The Beatles”);
Statuie dedicată lui Mihail Buianov (erou național);
Statuia lui Taras Șevcenko (pictor și poet romantic ucrainean, considerat poetul național al Ucrainei);
Piața de vechituri;
Complexul de clădiri comerciale (aripa din spate) datând din 1909;
Muzeul Local, situat pe strada Vladimisrskaia, 6 (tel ucr. (04337) 6-74-23, e – mail: mpmuzeum @ ukr.net);
Memorialul eroilor căzuți – grăniceri deschis pe 10 noiembrie 2016.
Uzina de mașini Mogilev-Podolsky, în numele lui S. M. Kirov, producătoare de echipamente de furaje, prelucrare a cerealelor, morărit și elevator de diferite productivități. În prezent, uzina folosește o mică parte din capacitatea sa. În perioada sovietică și în primii ani ai independenței Ucrainei, a format cea mai mare parte a bugetului orașului Mogilev-Podolski.
Prezintă interes turistic și satele din preajmă. În Bronîțea (Бронниця, peste Nistru de satul Unguri din r. Ocnița) se află fosta moșie a Mareșalului Wittgenstein, participant la războiul din 1812, comandant al Armatei a 2-a din Rusia. Sub această moșie se află o peșteră „Babina Dura”, unde oamenii s-au ascuns în timpul războiului și ale cărei pasaje duc către satele Katerinivka și Sadkivtsi (Катеринівка, Садківці). Mai târziu, aici a locuit urmașul său, prințul Nikolai Vittgenstein. La invitația soției sale, Caroline, în 1847 a venit compozitorul maghiar Ferenc Liszt. Pictorul rus Vasilii Tropinin a lucrat la moșia Kukavka a contelui. Conform proiectului său, a fost construită biserica satului, ”Sfântul Dimitrie”, al cărei interior și altar au fost pictate cu pensula marelui artist rus. În satul Liadova (Лядова, mai aproape de Naslavcea) există o mănăstire de stâncă din secolele XI-XVIII. Aceste locuri sunt legate de scrierea celebrului roman „Taras Bulba” al lui Nikolai Gogol, prozator și dramaturg, născut în Ucraina. În orașul Movilău puteți vedea bustul celebrului scriitor Nikolai Gogol.
În oraș, funcționează un colegiu de medicină. Localitatea are o stație de autobuz și o gară de tren. Trei trenuri de tranzit pleacă zilnic spre Rusia (către Sankt Petersburg și Moscova) prin Kiev. Periodic două autobuze fac navetă circulând în jurul orașului, care surprind gara, piața și alte locuri importante.
Fiind o localitate de graniță, peste tot în oraș se văd stegulețe ale Ucrainei, la intersecții, pe la intrări în magazine sau pe balcoane. Pe străzile urbei puteți lăsa pașii să rătăcească liber, pentru a o descoperi în voie, căci felul ordonat al așezării, de-a lungul Nistrului presărat cu pescari, vă va orienta ușor spre drumul de revenire, podul fiind un indicator definit. Pentru a afla mai multe informații despre Movilău, puteți accesa pagina de internet oficială a administrației locale: http://mpmr.gov.ua/.
Otaci și Movilău sunt două orașe legate de secole prin relații umane, economice, prin fapte ale istoriei. În anul 1711 țarul rus Petru I, după ce a pierdut lupta cu turcii, s-a oprit în preajma orașului Otaci și timp de 8 zile a așteptat să fie construit podul peste Nistru, ca mai apoi să se retragă cu armata. Multe file interesante s-au adunat în cartea vremii. La o eventuală vizită pe aceste tărâmuri, după rezolvarea chestiunilor planificate, faceți un popas turistic la una din biserici, unde veți fi întâmpinați cu zâmbet, sau la cofetăria de la colț. Flămânzind după plimbare, puteți savura din bucătăria locală la unul din restaurantele sau cafenelele din oraș: ”Mandarin”, ”Vostok”, ”Maestro” sau ” Карамболь”. Revenirea acasă va fi plină de impresii satisfăcătoare și memorabile, însoțite de dorința unei viitoare călătorii.
Ludmila TALMAZAN
Ucraineancă vânzând plante medicinale 
Vânzător de obiecte vechi 
Catedrala Sfântul Gheorghe, monument de arhitectură 
Pe pod, spre Movilău 
Pescari pe Nistru la Vovilău 
Spre Otaci
