Timp de două zile, 4-5 octombrie, corul „Orantis” de la Palatul de Cultură Soroca a avut onoarea să participe la cea de-a III-a ediție a Festivalului Internațional de artă corală „Pământul strămoșilor glorioși” (,,Land of Glorious Ancestors” „Земя на славни предци”) în orășelul Novi Pazar (Нови Пазар) din Bulgaria. Este un oraș, situat în nord-estul Bulgariei, la 65 kilometri distanță de Varna. Face parte din regiunea Șumen, fiind al doilea cel mai mare oraș din zonă, după Șumen, și se află la o altitudine de 156 de metri deasupra nivelului mării. Organizatorii evenimentului: Primăria Novi Pazar și Centrul Comunitar Hristo Botev – 1872 – Novi Pazar, sub patronajul primarului Georgi Georgiev, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, Primăriei Șumen și cu asistența Uniunii Corale Bulgare, Primăriei Pliska, Primăriei Madara, cu sprijinul Rezervației Naționale Istorico-Arheologice „Pliska” și „Madara”, Muzeul Regional de Istorie – Șumen și Biserica „Sfânta Petka Parascheva” din Novi Pazar.
Festivalul a reunit 11 colective corale din diferite localități ale Bulgariei, un cor din București și corul nostru de la Soroca. În prima zi colectivele au interpretat muzică religioasă în Biserica „Sfânta Petka Parascheva”. După prânz toate corurile reunite în Sala Mare a Palatului de Cultură au făcut repetiție generală la două lucrări în limba bulgară care au încheiat programul grandiosului concert din seara zilei. Doamne, ce frumoasă împletire de voci! Ziua a fost posomorâtă din punct de vedere meteo, dar cu mult soare și multă muzică liniștitoare în suflet. Atât în concertul din Biserică, cât și în concertul din seara zilei, corul „Orantis” s-a prezetat la înălțime, frumos și cu demnitate. Într-un amalgam de bucurie și mândrie pentru acest cor, care ne-a reprezentat Soroca și Republica Moldova, i-am urmărit și de astă dată pe coriști și pe dirijoarea lor neobosită, Veronica Chițan. Într-o curgere lină și armonioasă au răsunat lucrările „Cuvine-se cu adevărat”, muzica Gavriil Muzicescu, „Mântuire ai lucrat”, muzica Vladimir Ciolac, „Ca pre Împăratul”, muzica Ion Danielescu, „Tebe poem”, muzica Dobri Hristov. În ropot de aplauze, cu „Bravo!” și alte cuvinte de apreciere „Orantis”-ul a adus slavă Domnului și în acest locaș de Iubire și Credință, situat la o distanță de peste 700 kilometri de Soroca, așa cum a făcut-o de-a lungul anilor și la Viena, Austria și la Weimar, Germania, și la Buzău sau Botoșani, România, și la Vinița, Ucraina și în multele mănăstiri și biserici și pe scenele de acasă.
Plin de lumină și culoare a fost și concertul din seara zilei. Toată muzica corală interpretată atât de corurile de copii, cât și de corurile de maturi se așeza frumos peste sufletele spectatorilor. Să credem celor confirmate de știință că muzica corală are efecte pozitive asupra stării emoționale și imunității. Toată lumea prezentă în sală era pătrunsă de o stare de liniște, o stare de bine. Cu sala în picioare a fost aplaudată Corala Brâncovenilor de la Bierica „Sfântul Ilie-Titan” din București, dirijoare Veronica Vizi. Corul „Orantis” a evoluat ultimul în program și a fot îndelung aplaudat și aclamat cu strigăte de Bravo. Răsplătită cu aplauze a fost solista Olga Avramioti care a interpretat lucrarea „Iisus”. Au fost bine primite de public și lucrările „Odă Moldovei”, muzica Constantin Rusnac, rapsodia „Inimioara mea”, muzica Tudor Zgureanu și „În poieniță lângă plopi”, muzica Gheorghe Danga. Aplauze binemeritate au cules toate colectivele. Reunite în scenă la final au interpretat într-un cor unit compozițiile „Bulgaria începe aici” și „Mulți ani trăiască”. A dirijat MARELE COR Milca Danailova, conducătoarea Coralei „Lira”, una din strunele principale ale acestui Festival. La final dirijorii au primit flori de la organizatori și o pungă cu mici atenții spre amintire.
Duminică, 5 octombrie toată frumusețea lumii înconjurătoare, peisajul spectaculos din rezervația peizagistică Madara s-a contopit cu muzica corală. Vremea a fost caldă și plăcută, atmosfera primitoare. Corul „Orantis” a interpretat aici două lucrări. Iar cei care au dorit au urcat scările sus-sus spre Călărețul din Madara, sculptat în stâncă –un simbol al Bulgariei. Madara este un sat din nord-estul Bulgariei, situat într-o zonă bogată în vestigii arheologice. Relieful în stâncă al călărețului a fost inclus în patrimoniul UNESCO, beneficiind de o rezervație arheologică administrată de muzeul din orașul apropiat Șumen. Calaretul din Madara a fost sculptat in secolul VIII, in marime naturala, pe un perete vertical de stanca, ne-a spus doamna Milca. Cei care au urcat sus l-au văzut. Tot de la doamna Milca am aflat că Madara adaposteste lucruri la fel de interesante. În afară de ruinele cetății de pe vărful stâncii, în dreapta poți vedea faimoasele pesterii locuite din neolitic, despre care se spune ca au un nivel energetic foarte ridicat, motiv pentru care diverse religii si credinte si-au construit altare in aceste locuri. Aici în peșteri, ne-a mai spus dânsa, se organizează în fiecare an Festivaluri de muzică religioasă și nu numai.
Punctul final din program a fost evoluarea corurilor într-un alt loc plin de istorie – Pliska ( în bulgară Плиска). Am mers nu în orașul Pliska, care la fel ca și Madara aparține de Obștina Kaspicean, regiunea Șumen, ci acolo în Pliska, unde a fost prima capitală a Bulgariei medievale, situată la câțiva kilometri de oarșul modern cu același nume. Aici în cetate sunt mai multe ruine ale obiectivelor de altă dată:Camera Tronului, Bazilica Mare, rămășițele Micului Palat și alte vestigii ale trecutului. Arta corală s-a făcut savurată și ascultată în Bazilica Mare. Trebuie să știi să asculți muzica corală ca să poți să-i prinzi infinitul, mai ales în astfel de locuri, care păstrează ecoul unor vremi demult apuse…
Per total, a fost o călătorie frumoasă. Festivalul s-a desfășurat într-o zonă cu un trecut glorios, unde se păstrează rămășițele orașului medieval Pliska, prima capitală a Bulgariei. Ni s-a oferit poate un prilej unic să călătorim prin acest triunghi: Pliska, Kaspichan, Novi Pazar din regiunea Shumen. Două zile jumătate de ședere în aceste locuri au fost suficiente pentru a ne mai descreți frunțile și a ne însenina sufletul. Peisajul Bulgariei este spectaculos. Locuri pline de istorie, morminte tracice, peisage inedite, clădiri în stil sovietic, prin sate multe case abandonate ca și la noi, dar FRUMOSUL este peste tot, numai să șitii să-l privești și să-l primești în minte și suflet. Mulțumiri, cinstite gazde, Milca și Petranca care ne-ați fost alături în aceste zile!
Coriștii aduc mulțumiri și celor de acasă: în primul rând doamnei Veronica Chițan pentru efortul enorm de a onora această invitație la Festival, Liubei Focșa pentru ajutor în organizarea plecării, domnului Grigore Bucătaru, șefului Secției Cultură și Turism, Consiliului Raional și în mod special domnului Președinte Veaceslav Rusnac, pentru sprijinul financiar oferit, domnului Victor Său pentru merele frumoase și gustoase aduse în dar cu binecuvântări și urări de succes și nu în ultimul rând, domnilor șoferi Iurie și Nicolae, oameni frumoși și omenoși, care au fot foarte drăguți cu noi și foarte atenți la drum pe tot parcursul călătoriei.
P.S. Nu a fost un Festival-Concurs, ci o sărbătoare a artei corale. Prin muzica corală li s-a adus un omagiu înaintașilor și în special poetului, publicistului și revoluționarului Hristo Botev (1848-1876), considerat erou național al Bulgariei. E bine să știm că o parte din viață a petrecut-o în România și Basarabia, nclusiv la Chișinău, că a făcut studii la Odesa. A participat la mișcarea de eliberare națională bulgară. Ne-a lăsat o moștenire literară importantă prin poezia sa patriotică. Invitația la Festival ne-a făcut-o Milca Danailova, dirijoarea coralei „LIRA”, care a făcut cunoștință cu membrii corului „Orantis” la un eveniment cultural de la Buzău. Așa cum am remarcat, coriștii noștri au fost la înălțime. Toate dirijoarele din celelalte coruri se apropiau de doamna Veronica Chițan și o îmbrățișau, o felicitau. Nici n-a reușit să ajungă bine acasă, că deja a primit o invitație de a participa în octombrie, 2026 la un Festival similar în orașul Lovech, Bulgaria –un oraș încântător unde trecutul și prezentul se împletesc armonios.
Text și foto Nina Neculce
