Profesorul este acela care modelează materialul cel mai de preț – copilul, dorind ca din fiecare să realizeze o ființă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături și cu cele mai înalte calitățile morale. Dascălul este acela care caută, găseşte şi nu se mulţumeşte cu atât. El deschide noi drumuri, modelează suflete, seamănă înţelepciune şi dragoste, risipindu-se în fiecare din elevii săi, pentru ca apoi să se recunoască în reuşitele şi zâmbetele lor. Profesia de dascăl dă sens existenţei celor care își dedică activitatea copiiilor, deoarece, ei ştiu că o lumânare nu pierde nimic dacă aprinde o altă lumânare.
“Toată viața am învățat ca să învăț pe alții să învețe”, asta ne-a afirmat și doamna Rodica Untură, directoarea Gimnaziului Ciutulești din raionul Florești, pentru care timp de peste două decenii, elevii au devenit acele persoane care vor să înțeleagă și să fie înțeleși, iar școala a devenit o a doua casă.
Satul natal
- M-am născut în satul Ciutulești, raionul Florești, într-o familie de oameni simpli. Aici mi-am petrecut copilăria, aici am făcut studiile. Anul acesta am împlinit 25 de ani de când muncesc în școala natală. Aici mi-am întemeiat familia. Tot ce mi s-a întâmplat mai frumos, a fost aici, în satul meu de baștină.
Dragostea pentru profesie
Fiind elevă îmi plăcea mult limba franceză, visam să studiez la o facultate de limbi străine. Dar, când am finisat clasa a IX-a, după voința părinților, regretatul tatăl meu își dorea foarte mult să devin învățătoare, am mers să fac pedagogie la Școala Normală ,,Vasile Lupu” din Orhei, cum se numea cu 30 de ani în urmă. Anume acolo mi-a fost descoperită vocația de pedagog, mi s-a trezit dragostea față de această meserie nobilă, am înțeles că este anume ceea ce voi face cu plăcere. După cinci ani de studii, am revenit în satul natal unde am început să activez în calitate de învățătoare la clasele primare.
Apoi, activând deja, am făcut studii de licență la Universitatea de de Stat ,, Alecu Russo” din Bălți, facultatea Tehnică Fizică Matematică și Informatică. După care am activat ca profesoară de matematică și informatică la clasele gimnaziale. Șase ani am fost director adjunct pentru educație, pe vremea aceea se numea organizator al muncii educative, mai eram și diriginte. Anume de acea perioadă îmi amintesc cu deosebită plăcere.
Titlul de master în Științe ale Educației l-am obținut făcând studiile la Universitatea de Stat din Tiraspol. Altfel spus: toată viața am învățat ca să învăț pe alții să învețe. Am luat startul de jos, trecând prin toate verigile învățământului primar și gimnazial. Din 2016 până în prezent sunt directoare a Instituției Publice Gimnaziul Ciutulești.
Mai aproape de suflet
Anterior am zis că îmi amintesc cu deosebită plăcere de perioada când eram profesoară, diriginte, organizator, deoarece eram mereu în interacțiune cu elevii. Îmi place foarte mult comunicarea cu elevii atât în cadrul lecțiilor cât și în afara acestora. În ultimii ani, fiind în funcție de director, activitatea mea ca profesor este mai limitată, dar mă strădui să interacționez cu elevii cu orice ocazie posibilă.
Sistemul de învățământ în ultimii 25 de ani
Dacă e să vorbim pe aspect de acte normative, reglatorii și legislative probabil s-au schimbat toate de nenumărate ori, ceea ce în unele cazuri este destul de epuizant. Abia apucă profesorii să studieze, să aplice, nu reușesc bine, că se fac schimbări noi și nu întotdeauna atât de benefice pe cât s-ar dori. A fost binevenită actualizarea curriculei școlare, aplicarea de metode și tehnici de lucru interactive centrate pe elev, utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale în educație, apariția platformelor de învățare. Trecerea școlilor la autonomie financiară. Un aspect pozitiv este că salariile în sectorul bugetar au devenit cât de cât mai atractive.
Implicarea părinților
Fără îndoială, părinții sunt o verigă foarte importantă din lanțul comunității școlare: începând de la participare în luarea deciziilor și terminând cu implicarea nemijlocită a acestora în cadrul activităților școlare. Avem un parteneriat constructiv cu părinții, o bună parte din aceștia se implică destul de activ în procesul instructiv-educativ, au o comunicare fructuoasă cu diriginții și profesorii. Din păcate mulți părinți sunt plecați la muncă și acest lucru se face resimțit în comportamentul elevilor.
Relația profesor-elev
Am lucrat cu copii de diferite vârste, de la 7 la 15 ani. Important este să găsești cheia pentru fiecare din ei în parte. Nu toți copiii pot fi tratați la fel. Fiecare necesită o atitudine individualizată din partea profesorului.
În relația profesor -elev trebuie să fie loc și pentru laudă și pentru dojană, pentru blânețe, dar și pentru exigență. Copiii simt foarte bine falsitatea și nedreptatea. Dacă profesorul este sincer, respectă ceea ce promite, este corect în toate, copiii vor fi încrezători, doar așa se va crea o relație de prietenie care este absolut necesară.
Colectivul instituției
În colectivul în care activez domină o atmosferă de lucru prietenoasă, relații colegiale, deschise. Este un colectiv unit, colegii sunt amabili, binevoitori și săritori la nevoie. Ne bucurăm și apreciem succesele fiecăruia. Toți membrii colectivului se dedică profesiei și depun o muncă colosală pentru educarea tinerei generații.
Colaborarea cu APL
Colaborarea cu APL-ul reprezintă un parteneriat sănătos și destul de productiv. Din 2007 activez în calitate de consilier în Consiliul comunal. Domnul primar întotdeauna a fost receptiv la necesitățiile instituției, este prezent ca oaspete la toate careurile solemne cât și la alte activități. La fiecare început de an școlar, dumnealui vine cu câte un cadou din partea APL: laptopuri, mobilier, tehnică de uz casnic, lucrări de interior ș.a. La sfârșitul fiecărui an, fără excepție, toți elevii primesc în dar dulciuri de ,,Ziua copiilor”. Colaborarea este benefică pentru instituția noastră și sperăm la o continuare durabilă pe viitor.
Tot mai puțini elevi
La moment în instituție sunt înscriși 138 de elevi. În ultimii 10 ani, de când instituția a trecut la autonomie financiară numărul elevilor s-a diminuat cu aproximativ 30 %. Având în vedere că banul urmează elevul, desigur că este afectat considerabil bugetul instituțional și aceasta respectiv limitează din posibilități. Una din cauzele principale este fluctuația elevilor. O parte din familii își schimbă locul de trai aici în țară, o altă parte emigrează în alte țări. O altă cauză este gradul de natalitate scăzut. Numărul elevilor ce se înscriu în clasa I în fiecare an este mai mic decât numărul absolvenților ce pleacă din instituție.
Cum vă imaginați o școală perfectă?
Oare poate să existe o școală perfectă? Doar în vise probabil.
Capacitatea școlii noastre este de 640 de elevi, bine ar fi să fie măcar jumătate din acest număr, deoarece bogăția unei școli sunt elevii, elevi dornici de carte. Toate disciplinile să fie predate de specialiști calificați. Desigur sunt necesare condiții optime de lucru pentru profesori și de studii pentru elevi. Spații școlare, laboratoare, ateliere corespunzător renovate și dotate la cel mai înalt nivel, să fie alimentați gratuit toți elevii, angajații să fie bine plătiți ca să nu aibă necesitate de a căuta venituri suplimentare. Îmi mai doresc ca școala și profesorul să fie puse în valoare după merit, deoarece aici se pun bazele la toate.
Planuri de viitor
- Atragerea fondurilor extrabugetare
- Implicare în proiecte și parteneriate educaționale
- În ultimii 7 ani am reușit să facem un șir de reparații capitale, dar mai necesită a fi reparate sala de festivități, sala de sport, acoperișul blocului secundar.
- Dotarea laboratoarelor din instituție conform cerințelor. Completarea fondului de carte al bibliotecii școlare.
- Planuri sunt multe, dar din păcate sunt un pic cam dificil de realizat din lipsă de finanțare.
Profesorii sunt acel oameni care au ales să slujească școala, să aprindă în mințile și sufletele copiilor și ale tinerilor torța cunoașterii și a adevărului. Sunt nespus de fericiți de reușitele actualilor și foștilor elevi și îmbogățiți de recunoștința exprimată simplu și profund: „Mulţumesc, domnule profesor! Fără dumneavoastră n-aş fi fost ceea ce sunt“.
