Andreea are 52 de ani. S-a născut într-un sat din Republica Moldova. De 24 de ani locuieşte la Viena. Cu Nikolaus s-a căsătorit în august, 2005, dar sunt împreună de 21 ani. E o împătimită a sportului, un exemplu bun pentru femeile, care doresc să-şi menţină silueta, indiferent de anii care se adaugă la vârsta omului.
În 2014, la 44 de ani eroina noastră a rămas însărcinată. Şi pentru că soţul îşi dorea ca şi după naştere Andreea să-şi păstreze talia şi toate formele frumos şlefuite, aşa cum le ştia din ziua în care s-au cunoscut, gravida a fost foarte atentă la ce mănâncă, la cât mănâncă. A urmat întocmai sfaturile medicului în privinţa regimului alimentar și a născut un copil sănătos. Nașterea și alăptarea nu i-au afectat silueta. A făcut și face sport şi îşi controlează zilnic greutatea.
Prins în flagrant cu amanta
Andreea e genul de om, care are acea sclipire în ochi şi acea lumină pe faţă, ce molipseşte pe toată lumea. Vine dintr-o familie în care au crescut 8 copii, ea fiind mezina. Din anul III de facultate (a studiat la limbi străine, USM) s-a căsătorit cu Grigore, un băiat frumos de la anul V, aceiaşi facultate. Grijile familiei au impus-o să-şi finalizeze studiile la secţia cu frecvenţă redusă. Tânăra familie se stabilise cu traiul într-un orăşel de la nordul republicii. Soţii lucrau în şcoli diferite, predând limba engleză şi erau fericiţi. La începutul anilor ”90, când sărăcia muşca din toate părţile, Andreea s-a văzut nevoită să plece la câştig peste hotare. A lăsat fiul de 1 an şi 8 luni în grija măicuţei sale bătrâne şi a luat drumul spre Viena. Acolo avea să se întâlnească cu de toate: un dor nebun de cei dragi lăsaţi acasă, frică, trufie, ironie. Şi, vârf la grămadă, după mai bine de două luni de şedere printre străini, sora avea să-i comunice, că Grigore s-a dat în dragoste cu profesoara de matematică. A durut-o, fireşte, dar şi-a zis că infidelitatea nu ar trebui să fie un motiv de divorţ, în situaţia când soţii se află departe unul de altul. A făcut tot ce a putut ca peste un an să-l aducă şi pe Grigore la Viena. Dar după câteva luni, de unde şi până unde, soseşte în capitala Austriei şi profesoara de matematică. Grigore a continuat să se întâlnească cu ea, fără să-i dea de bănuit soţiei. Şi aşa cum lucrurile până la urmă se descoperă, s-a întâmplat că într-o noapte, când Andreea s-a întors mai devreme de la serviciu (lucra într-un restaurant) să-l găsească pe Grigore în pat cu amanta. De astă dată nu l-a mai iertat, au divorţat.
Un dor se duce, altul vine
A suferit, dar fiind optimistă din fire, era convinsă că lucrurile se vor aranja. La câteva zile după despărţire, într-o dimineaţă s-a trezit cu seninul pe faţă, cu mult soare în suflet. Inima nu-i mai plângea. Cu mintea mai clară ca niciodată a zis cu voce tare: „Trebuie să fac o schimbare radicală, eu merit mai mult pe lumea asta”. Şi a plecat să facă curat în casa lui Nikolaus, unde mergea de două ori pe săptămână. Iar acolo – surpriză! Bărbatul o aştepta cu un buchet de flori. Trebuie să vă spun că se îndrăgostise de ea de cum a văzut-o în casa lui. Dar când a aflat că e căsătorită şi are şi un copil nu a cutezat să-i mărturisească sentimentele. Acum Andreea era liberă şi el a hotărât să nu piardă momentul. Avea atunci 38 de ani. Pentru Andreea era foarte important în acele zile, când trecuse prin despărţirea, venită ca un trăsnet, să găsească pe cineva, care să-i ofere echilibru, iubire şi puterea de a merge mai departe. Or această dragoste apărută atunci când nici nu se aştepta a fost ca o ploaie de vară peste un pământ însetat. Femeia povesteşte: „Am avut mare nevoie în acele momente de linişte, de o persoană lângă mine care să-mi fie sprijin şi această persoană a fost Nik ( aşa îşi dezmiardă soţul). Lucram de doi ani în casa lui şi niciodată nu mi-am închipuit că între noi ar putea exista compatibilitate, că am putea să fim o pereche potrivită. Din primele zile m-a cucerit prin modestie, bun simţ, dorinţa dezinteresată de a mă ajuta. Iar din ziua când m-a aşteptat cu buchetul de flori, mărturisindu-mi că n-a fost căsătorit niciodată, că suntem născuţi unul pentru altul chiar dacă am venit pe lume în diferite colţuri ale lumii, Nik mi-a adus nu numai liniştea, dar şi încrederea că merit să iubesc şi să fiu iubită…”
Revederea cu copilul lăsat mic de tot acasă
Trecuse aproape 3ani de când Andreea nu fusese acasă şi nu-şi văzuse copilul. A venit alături de Nikolaus, având deja şederea legalizată în Austria. Copilul era mare. Nu o recunoştea şi fugea de ea. Andreea continuă firul poveştii: „Mi se rupea inima. Pustiită de dor vroiam să-l îmbrăţişezi, iar el fugea de mine. Chiar şi acum când povestesc, când Artur are deja 26 de ani, tot aşa cu o strângere de inimă o fac. A trebuit să treacă o săptămână ca să fiu acceptată de copilul meu. Peste încă o săptămână l-a acceptat şi pe Nik şi am mers împreună la Viena. E foarte important ca atunci când te desparţi de tatăl copilului tău să găseşti omul care să fie acceptat de acest copil ”.
Mai plini de lumină, de curaj şi de bucurie
Andreea şi Nikolaus, doi oameni frumoşi, născuţi parcă de aceeaşi mamă, sunt căsătoriţi de 17 ani. Şi-au jurat credinţă în faţa altarului într-o biserică catolică, iar mai târziu au primit cununia şi într-o biserică de la noi. Aşa a dorit Nik din respect pentru ea şi pentru Artur de care s-a ataşat foarte mult, îi poartă de grijă ca un adevărat părinte. Este un soţ ideal eroul nostru, un om minunat, care vine dintr-o familie cu 7 copii, el fiind mezinul. Se consideră un om iubit de Dumnezeu, spune la toată lumea că fericirea are chipul Andreei. La fel ca şi Andreea s-a născut la ţară. Satul lui de baştină e situat la 100 km de Viena. Părinţii s-au trecut din viaţă şi el poartă de grijă casei părinteşti la care ţine foarte mult. Îi este dragă şi casa părintească a soţiei. A îndrăgit tradiţiile şi obiceiurile de la noi, îi plac bucatele noastre naţionale. Este foarte generos. Întotdeauna întinde o mână celui căzut la nevoie. De câte ori vine în Moldova, vine cu un geamantan de dulciuri, din care împarte la toţi copiii satului. Mici atenţii aduce la toate rudele soţiei, oferă suveniruri oamenilor pe care îi descoperă. Poate comunica în română, îi place foarte mult să stea de vorbă cu bătrânii, dar mai ales, cu copiii. De când li s-a născut fiul lor, conceput din mare dragoste, Andreea şi Nikolaus sunt şi mai plini de lumină, de curaj şi de bucurie, sentimente pe care le împărtășesc cu cei din jur.
La fel de empatic este și Artur, care a păstrat o relație prietenoasă cu tatăl natural, dar care ține foarte mult la Nikolaus de care e atașat cu toate fibrele inimii. De la el a învățat multe lucruri, dar în primul rând cum să fii politicos. Nik l-a făcut pe fiul adoptat să înțeleagă că politețea este o formă de civilizație și cultură, iar zâmbetul exprimă nu doar bunăvoință față de celălalt, dar atunci când e cazul, te ajută să-ți ascunzi propria suferință, care nu trebuie tirajată. Tot Nik l-a făcut să înțeleagă că orice prezent are nevoie de trecut și orice înaintare spre viitor nu se poate face decât privind și înțelegând cum ai ajuns până la clipa pe care o traversezi momentan.
Andreea și Nikolaus sunt doi oameni frumoși, aproape fără cusur și fără prihană, care știu să dea copiilor și celor din jur adevărate lecții de viață. Și o fac cu sentimente de recunoștință și modestie.
Nina Neculce
