Toamna s-a instaurat în toate drepturile ei. Instituțiile școlare își desfășoară activitățile în program deplin. În biblioteca „Steliana Grama”, copiii dau buzna după lecții și abia când se închide locația își mai amintesc că părinții au revenit de la serviciu și îi așteaptă acasă. Vara, îi observi de dimineață. Am deschis ușa bibliotecii, ca orice curios, să întreb de-o carte și să văd de când copiii au lăsat jocurile de internet pentru lectură? Am aflat niște răspunsuri pe care le-am potrivit în interviul ce urmează.
– Doamnă Maria Purice, pentru prima oară am pășit pragul bibliotecii conduse de dumneavoastră, fiind provocată chiar de copii. ”S. Grama” este o bibliotecă frecventată destul de des. Urmăresc cu interes pagina bibliotecii de pe rețelele sociale unde observ multă activitate interesantă. Ce îi atrage pe micii cititori la bibliotecă?
– Nu e chiar așa de ușor să aduni copii în zilele de azi, când toți depindem de internet, dar am găsit cheița cea fermecată care deschide inimioarele lor spre lectură, distracție în aer liber și comunicare vie. De la bun început, când biblioteca pentru copii și-a redeschis ușile după reparație, am avut impresia că nu o să-i calce aproape nimeni pragul. S-a întâmplat totuși vice-versa. Copiii au venit în grup, cu clasele. Fiecare vizitator care intră în bibliotecă, trebuie întâlnit cu zâmbet, ca mai apoi, când va reveni, să găsească în bibliotecar un prieten. Dumnezeu mi-a dat acest dar de a găsi limbă comună cu copiii. Îi atragem prin tot ce avem mai bun, îi implicăm în activități de diferite genuri: oră de poezie literar-muzicală, ore de povești, momente distractive etc. Împreună cu bibliotecara Nadejda Borozan organizăm acțiuni de voluntariat, îi învățăm pe copii cum să trăiască în societate. La bibliotecă copiii sunt în siguranță, căci îi supraveghem părintește. Majoritatea beneficiarilor sunt membrii atelierului de lucru manual ”Spiridușii veseli”. La toate întrunirile confecționăm, desenăm, discutăm, ne jucăm, navigăm pe internet. Biblioteca noastră a devenit un Centru distractiv-informativ unde copii, în afară de împrumut la domiciliu, pot petrece timpul liber cu folos.
– Despre felul prietenos în care sunt tratați copiii, am aflat chiar de la ei. La întrebarea: ”Ce vă atrage să veniți regulat la biblioteca aceasta?” am primit răspunsuri de felul: ”E o bibliotecă colorată. Doamnele bibliotecare sunt foarte amabile, vorbesc frumos; Ne place că sunt mai multe spații cu destinație diversă, că nu este plictisitor aici, totodată se poate găsi un loc unde se citește în liniște; Aici putem să ne întâlnim după lecții cu prietenii”. Toate acestea îmi amintesc de campania ”Ne vedem la bibliotecă”. Vouă chiar vă reușește. Felicitări! Există probleme prin care sunteți nevoiți a trece până a ajunge la aceste rezultate?
– Probleme sunt îndeajuns – insuficiența surselor financiare, în primul rând. Instituția nu are un buget aparte pentru a-și acoperi necesitățile. Cum n-ar fi, într-o bibliotecă totdeauna trebuie ceva de procurat: rechizite, material didactic, pentru activități, supliment de carte, pentru reparație etc. De urgență, este necesară reparația sediului! Pereții sunt crăpați și cad bucăți din stratul exterior. Pragul nu este finisat. Mai avem nevoie de o ușă înăuntrul clădirii. Mobilierul este insuficient și învechit, mâncat de carii. Nu ajung scaune pentru copii. Vine iarna și avem nevoie de un dulăpior sau cuiere pentru hainele vizitatorilor. Ludoteca este plasată într-un spațiu foarte mic, neîncăpător. De 4 ani nu a mai fost procurată nicio jucărie sau un joc de masă pentru copii. Oare chiar nu se pot găsi resurse în toți acești ani pentru a procura mobilier în Ludotecă? Oare chiar autorităţile nu văd, nu intră în bibliotecă? Instituția este frecventată de către foarte mulți copii – viitorul țării noastre în care trebuie să investim!
– Când a fost fondată biblioteca pentru copii?
– Biblioteca are o istorie mai veche. Cu numele frumos ”Steliana Grama” a fost botezată la 17 decembrie 2011. La dezvelirea plăcii comemorative au fost prezenți și părinții Stelianei, Claudia și Dumitru Slutu-Grama, personalități din conducerea raionului, oaspeți și invitați. Tamara Coșciug și Anatolie Rudei au interpretat cântece pe versurile Stelianei. Aducem omagii poetei prin activități literar-muzicale la care participă copii. Ținem legătură continuă cu părinții Stelianei, care donează colecții de versuri nepublicate, pe care dorim să le aducem cititorului.
– Ce vă încurajează să vă dedicați profesiei?
– Îmi place această muncă. Aici pot să intervin cu multe idei interesante. Sunt o persoană creativă, îndrăzneață și particip cu mare drag în activități, în postura oricărui personaj din poveste, de rând cu toți copiii. Când recit, cânt, vorbesc și dansez împreună cu cei mici, mă simt și eu copil. Un bibliotecar, un educator nu trebuie să se transforme în spectator sau simplu dirijor. În lucrul cu copiii trebuie să interacționezi cu ei, să-i faci să se simtă liber, curajoși, creativi, să le obții încrederea.
– În ultimii ani se tot aude despre diverse schimbări în biblioteci. Este îmbucurător pentru beneficiari, dar cum se simte bibliotecarul în vremurile de azi? Ce s-a schimbat spre binele lui? O problemă des invocată era valoarea mică a salariului. S-a mai mărit cumva între timp?
– Salariul de funcție al unui bibliotecar este de 1470 de lei. Atât primește un proaspăt angajat. Pentru a ajunge la 2000 de lei pe lună, e necesar a avea un stagiu mai mare, grade de calificare etc. Se lucrează foarte mult în pregătirea profesională a bibliotecarului. Personal, particip activ la instruirile petrecute atât la CDI ,,M. Sadoveanu,, , cât și la Biblioteca ,,Ion Creangă,, din Chișinău, la Biblioteca ,,Eugen Coșeriu,, din Bălți. Recent am avut fericita ocazie să mă aflu în lista bibliotecarilor din republică cu invitație de studiu în România, de unde am venit cu idei și lucruri interesante pentru copii. Biblioteca ,,S. Grama,, lucrează în parteneriat cu multe instituții din oraș – Instituția de educație timpurie Nr.1 ,,Prichindel,, , grădinițele Nr.6 și Nr.16 din municipiu, Școala de Arte Plastice, Școala de Arte ”Eugeniu Coca”, Centrul ,,Acasă,, , Biserica Sf. Martiri Brâncoveni, ONG ,,Pro – Viața”. Modernizarea bibliotecilor cu tehnologii moderne le fac mai atractive. Grație Programului ”Novateca”, ”Steliana Grama” a fost dotată cu 4 tablete și un calculator care ne ajută mult în lucrul zilnic. Avem servicii noi: Cu Tableta la cei mici; Tableta – vedeta Ludotecii; Tableta – versus Cartea; Școala părinților și copiilor; Un mod de viață sănătos și altele. Bibliotecile de azi, într-adevăr, au un rol mare în societate, nu este doar o instituție în care vii să împrumuți o carte. Ele sunt spații unde membrii comunității își pot petrece timpul liber.
– Sunteți o doamnă activă nu doar la bibliotecă: cântați în corul bisericii ”Sfinții Martiri Brâncoveni”, participați în cadrul activităților Centrului Cultural Român ”C. Stere” din Soroca, sunteți membru ASCIOR etc. Aveți o energie și o dorință continuă de a face lucruri frumoase. Povestiți, vă rog, despre Maria Purice în afara bibliotecii. Ce împliniri sufletești vă aduc bucurii? Ce visuri aveți, dacă doriți să le împărtășiți cu noi?
– Maria Purice este persoană care iubește viața. Îmi petrec orice clipă cât mai interesant posibil. Chiar și atunci când lucrez în mica mea grădină, mă simt fericită. Am o pasiune pentru flori, ele sunt viața mea. Plantele îngrijite de mine simt dragostea mea către ele și îmi răspund cu înfloriri mirositoare și multicolore pe tot parcursul anului, începând de la gingașii ghiocei de primăvară până la florile de dor – crizantemele toamnei. Îmi place cântecul. Sunt membră a Ansamblului folcloric ,,Colinda,, condusă de Valentin Coșciug la Palatul orășenesc de cultură, unde învățăm cântece noi prin care promovăm folclorul nostru autentic. Cânt și în corul bisericesc. Am mulți prieteni cu care organizăm întâlniri, aniversări, diferite sărbători. Mă împac bine cu vecinii care sunt deseori mai apropiați chiar și decât rudele. Țin mult la frații mei, la sora mea, la cumnați. Împreună cu soțul meu, Valentin Purice, ne place să gătim bucate ale casei și să primim oaspeți. Casa noastră totdeauna este deschisă pentru oameni buni. Sunt atașată mult de motănașul meu Tăvăluc, care este un membru al familiei noastre împreună cu cățelușul Baron. Îmi place curățenia, disciplina, punctualitatea. Sunt o persoană directă, ce am de spus, o spun în față și tot ce fac o fac din suflet, cu bunătate. Trec prin viață ușor, cu zâmbet, doar nu degeaba se spune că zâmbetul prelungește viața. Țin foarte mult la biblioteca pentru copii în care activez. Chiar și în timpul liber mă gândesc ce am putea face mai interesant și util pentru tinerii ei vizitatori. Dorința mea cea mai mare este ca să lucrez într-o instituție dotată cu tot ceea ce reprezintă o bibliotecă atractivă, modernă și accesibilă pentru copii.
Ludmila Talmazan
