Traseele turistice, cele mai importante din nordul Republicii Moldova, trec indispensabil prin Cernoleuca – satul morii de vânt, al conacului boieresc, satul pictorului Igor Vieru și al acordeonistului Mihai Bătrînu. Pe străzile lui, plimbările provoacă optimism și chemare către vatră.
De jur-împrejur se simte spiritul gospodăresc al băștinașilor, se văd case frumos îngrijite și drumuri curate. Dar mai mult decât orice, cucerește firescul și deschiderea oamenilor de aici – valoarea cea mai de preț a comunei.
Ala Mazureac, primar: ”Nu începe ziua cu gândul de ieri. Fiecare dimineață ne aduce prima zi din restul vieții noastre”.
Recomandări turistice: Cernoleuca este unicul sat din comuna cu același nume din raionul Donduşeni, cu o suprafaţă de circa 43 km² și un perimetru de 12,69 km.
Satul este situat pe pârâul Cubolta, la o distanță de 17 km de orașul Dondușeni și la 226 km de Chișinău.
Date statistice: Populația: 2040; fântâni: 400. În gimnaziu învață 147 de elevi, iar grădinița e frecventată de către 47 de copii. 7 magazine; 1 casă de cultură; 2 biblioteci, oficiu poștal, spital.
Top 10 cele mai răspândite nume de familie: Lisnic, Cernei, Turcan, Botnari, Moroz, Ceban, Malai, Mazureac, Capatina, Cucer.
File de istorie: Cernoleuca a fost atestat documentar la 14 aprilie 1773.
Orice așezare omenească are o legendă care vine din adâncul timpului. O are și satul Cernoleuca, scrisă în cartea de onoare. Bătrânii povestesc că demult, în aceste locuri ar fi rătăcit un biet ostaș cu un picior de lemn, care se întorcea din bătălie. Își târa sărmanul acea buturugă cu o cingătoare neagră (în rusă ”ciornaia leamka”) trasă peste umăr. Alții afirmă că rătăcitul ar fi purtat o haină neagră ”leancă”. Sleit de drum, cică și-ar fi ridicat aici un bordei și ar fi rămas să viețuiască în el până la capătul zilelor, pe lângă el, mai așezându-se și alți oameni. Localitatea însă se cheamă și astăzi Cernoleuca.
Personalități marcante:
Constantin Cazimir (n. 1860, Văscăuți – d. 1910), boier, a fost un pedolog doctor în științe și vestit filantrop basarabean. A activat în mai multe instituții de învățământ superior din Europa. A fost și membru al primei Dume de Stat a Rusiei. În decurs de trei decenii, C. Cazimir a pregătit, în Basarabia, pe cont propriu, sute de specialiști în agricultură, a deschis spitalele din Dîngeni şi Edineţ. Cu mijloacele sale, a întreținut zeci de copii, cărora le oferea burse în diferite școli. În cadrul Societăţii Naturaliştilor din Basarabia el a condus secţia de agronomie, a participat la întemeierea Şcolii agricole din s. Grinăuţi, Ocniţa.
Un om mare al generației sale, care a deschis, pe moșia sa, școli, spitale și bănci. A ajutat țăranii construindu-le case, iar pe cei mai harnici i-a împroprietărit cu pământ.
Igor Vieru (n. 1923 – d. 1988), numit rapsod al plaiului și al vieții țăranului moldovean, membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din URSS, este considerat unul din cei mai remarcabili pictori basarabeni.
Printre cele mai cunoscute lucrări se enumeră: “Primăvara”, “În satul natal”, ”Meşterul Manole” , ”Moara”.
Boris Golea (n.1931- d. 2008). În 1962, face prima operație la inimă.
Mihai Bătrînu (n. 1954 – d.1999). Maestru în Artă al Republicii Moldova, unul dintre cei mai iluștri acordeoniști ai acestui plai, a dus faima cântecului de la nord, a înregistrat, la Radioul Naţional, circa 50 de lucrări de muzică populară instrumentală. În memoria lui, este organizat anual festivalul republican ”Cântare inimii”.
Eugenia Melnic (n. 1926-d.2010), director al casei de copii, pedagog menționat cu mai multe distincții de stat, printre care, titlul de învățător emerit al URSS.
DE VIZITAT:
Moara de vânt din Cernoleuca – monument istoric-arhitectural. Este văzută de departe la intrarea în sat. A fost construită după modelul morilor olandeze la sf. sec. al XIX-lea. Moara se află într-o stare deplorabilă și așteaptă a fi restaurată. În interiorul ei s-au mai păstrat roțile dințate, piatra și o parte din mecanism. Autoritățile locale au depus eforturi de a o restaura, dar nu au primit avizul Ministerului Culturii, din cauza lipsei proiectelor necesare care ar costa în jur de 200000 lei. Moara de vânt apare în mai multe picturi ale artistului plastic Igor Vieru, care în timpul URSS, s-a opus vehement demolării ei.
Casa-Muzeu ”Igor Vieru”.
Școala parohială construită de C. Cazimir în 1862 – monument arhitectural în stil neoclasicist. În preajmă se pot vedea ruinele vechiului conac și căminul școlii construit în 1914.
De Duminica Mare, aici se organizează Festivalul tradițional ”Acasă la Izvorul Tămăduirii”.
Parcul dendrologic din Cernoleuca a fost creat pe la sfârşitul sec. al XIX-lea de C. Kazimir. Astăzi pe teritoriul parcului se mai pot întâlni specii rare de plante arborescente decorative.
Muzeul satului amplasat în incinta gimnaziului.
Biserica din lemn „Buna Vestire” a fost construită în 1888 și sfințită pe 7 aprilie după calendarul nou.
Monumentul ridicat în memoria sătenilor căzuți în război și a celor deportați în Siberia de Gheață, situat în grădina bisericii.
Vatra satului.
Rezervația naturală de plante medicinale, amplasată în ocolul silvic Dondușeni, Cernoleuca, cu o suprafață de 337 ha.
Date de contact: Primăria, tel.: 0-251-77236; sectorul de poliție: 0-251-77645; poșta: 0-251-77233. Cod poștal MD-5116.
Ludmila Talmazan
