Unul dintre cei mai longevivi primari ai țării și, paradoxal sau nu, unul dintre reprezentanții tinerei generații de primari. Cum se împacă aceste două ipostaze? Simplu. Are patru mandate de edil al orașului Rîșcani și nu intenționează să se oprească aici. Dacă a trecut de „Бог любит троицу”, mai departe se poate și „fără număr”, vorba artistului. Primarul vorbește, însă, despre proiecte, realizări, artiști renumiți invitați la Hramul orașului și alte lucruri ce țin de Rîșcani.
Prezentarea de rigoare:
Victor Bogatico
Primarul orașului Rîșcani
S-a născut la 1 noiembrie 1977, în Rîșcani.
Studii: ULIM, IRIM, USM, Academia de Administrare Publică pe lângă
Președintele RM.
Este căsătorit cu Nina Cereteu, primara orașului Drochia, are patru copii.
Ștacheta pe care ne-a ridicat-o Renato Usatîi
- Cum ați sărbătorit recent Hramul orașului Rîșcani? Cine a cântat?
- Ca de obicei, ne-am propus să organizăm totul la cel mai înalt nivel. Este ștacheta ridicată de Renato Usatîi (președintele „Partidului Nostru” – n.r.), sub care nu putem coborî. La Rîșcani au cântat Стас Михайлов, Кабриолет, Блестящие… Ne străduim să păstrăm această tradiție, invitând artiști de talie internațională. Fly Project, DoReDos, The One și Haiducii sunt doar câteva dintre formațiile care ne-au încântat la Hramul orașului.
– Locuitorii orașului au fost mulțumiți? Ce alte momente le-ați oferit?
– Sărbătoarea a durat patru zile. În prima zi am organizat un concurs de pescuit, premiind cele mai mari capturi. A doua zi a fost dedicată sportului, iar a treia – colectivelor artistice locale, dansatorilor și interpreților, inclusiv copiilor de la grădiniță. Luni, în ziua Hramului, Mitropolitul Vladimir a sfințit biserica de lemn, recent construită, iar seara a avut loc marele concert în piața centrală. De regulă, spectacolul se desfășura pe stadionul vechi, dar, din cauza ploii și a riscului de deteriorare a terenului, l-am mutat în centrul orașului.
Se lucrează într-una
– În general, locuitorii sunt mulțumiți de administrație? Ce faceți pentru a le răspunde așteptărilor?
– Lucrăm permanent. În ultimii doi ani, în infrastructura orașului Rîșcani au fost implementate proiecte de aproximativ 100 de milioane de lei. Am realizat lucrări de reabilitare în valoare de circa 30 de milioane de lei, inclusiv la Malinovka. În grădinițe se desfășoară lucrări de câte 3–5
milioane de lei, iar la un liceu am inaugurat un stadion multifuncțional. Investim în toate instituțiile de învățământ din subordine, cu sprijinul partenerilor externi și al bugetului local. Colaborăm cu ambasadele SUA și Japoniei, precum și cu fundația poloneză Solidarity. Avem mai multe proiecte în desfășurare. Împreună cu PNUD, pregătim construcția unor stații fotovoltaice și achiziționarea de autobuze electrice pentru transportul public. Tot cu sprijinul PNUD renovăm sala de ședințe a Primăriei.
Canalizarea și drumurile
– Care sunt principalele probleme cu care se confruntă locuitorii orașului?
– În primul rând, canalizarea și drumurile. Fondurile alocate de stat pentru drumuri sunt insuficiente: puțin peste două milioane de lei, calculate în funcție de numărul locuitorilor. Avem aproximativ 100 km de drumuri asfaltate și 200 km de drumuri în variantă albă. Anul acesta am investit circa 15 milioane de lei în reabilitarea drumurilor: aproximativ 6–7 km asfaltați, 3 km în variantă albă și aproape un kilometru betonat. Orașul este situat pe coline, iar betonarea este necesară în zonele afectate de scurgerea apelor.
– Cum comentați reforma administrativ-teritorială, ca primar, vicepreședinte al CALM și membru al „Partidului Nostru”? Mă refer atât la amalgamare, cât și la împărțirea în trei regiuni.
– Din perspectiva primarilor de orașe, reforma nu presupune dispariția raioanelor ca teritorii, ci a administrațiilor și consiliilor raionale, structuri care, în prezent, nu mai corespund cerințelor actuale.
– Într-o postare pe Facebook despre împărțirea în trei regiuni, ați răspuns unui comentator: „Городу это выгодно” („Este avantajos pentru oraș”). De ce?
– Reforma ne avantajează deoarece localitățile din jur încasează integral în bugetele proprii impozitul pe venit reținut din salariile persoanelor fizice, în timp ce orașele reședință de raion primesc doar 50% din acest impozit. Pentru noi, diferența reprezintă aproximativ 20 de milioane de lei anual, bani redirecționați către consiliul raional, fără să se întoarcă direct în bugetul orașului. Odată cu desființarea administrației raionale, aceste venituri ar putea reveni orașului. Astfel, resursele pentru infrastructură aproape s-ar dubla. Este un avantaj important pentru actualele centre raionale.
– Ce rol vi se potrivește mai bine: cel de politician sau cel de administrator?
– Cel de administrator. Politica își are locul în Parlament. La nivel local, nu putem împărți oamenii după criterii politice. Primarul este, într-un fel, un serviciu de urgență: la orice conflict sau problemă trebuie să intervină și să găsească soluții. Fie că este vorba despre un copac care provoacă neînțelegeri între vecini, despre electricitate, drumuri sau canalizare, oamenii așteaptă răspunsuri. Uneori ni se spune: „Vecinul a plecat, curtea e plină de buruieni, faceți ceva, că ne invadează vulpile!”. Aceasta este munca unui administrator: să rezolve problemele comunității.
Teoretic, da, mergem mai departe
– Sunteți la al patrulea mandat de primar. După patru urmează cinci… Intenționați să candidați din nou?
– Teoretic, da. Consider că trebuie să continui. Acum doi ani, anticipând reforma administrativ-teritorială, Consiliul orășenesc Rîșcani a propus localităților învecinate amalgamarea voluntară.
– Tocmai voiam să vă întreb ce localități se alătură orașului Rîșcani în urma amalgamării…
– – Avem întreprinderi care oferă servicii de alimentare cu apă, canalizare, transport și colectare a deșeurilor. Am transmis propunerea către nouă primării: două au refuzat, iar șapte au acceptat amalgamarea. Astfel, împreună cu orașul Rîșcani, sunt reunite 18 localități, iar populația administrată s-a dublat.
Pe undeva, concurăm, pe undeva, ne ajutăm reciproc
– Dumneavoastră sunteți primar la Rîșcani, iar soția – primară la Drochia. Unde vi se intersectează drumurile? Cititorii sunt curioși…
– Adică? La ce vă referiți?
– Dumneavoastră lucrați la Rîșcani, iar soția la Drochia. Unde locuiți, unde vă întâlniți?
– Locuim la Drochia. Avem copii care trebuie duși la școală și la grădiniță, așa că am decis să fac eu naveta. Nu este complicat: între cele două orașe sunt aproximativ 20 de kilometri, pe care îi parcurg în 15 minute. Așa trăim: pe alocuri concurăm, pe alocuri ne ajutăm reciproc.
– În ce privință concurați?
– Dacă la Drochia se realizează ceva frumos, locuitorii din Rîșcani întreabă de ce acolo se poate, iar la noi nu. Și invers.
– Din concurență se naște progresul.
– Exact.
– Știm despre ce discută acasă agricultorii sau profesorii. Dar doi primari despre ce vorbesc în familie? Tot despre primărie, gospodărie comunală și drumuri?
– Încercăm să lăsăm problemele de serviciu la serviciu. Le discutăm toată ziua, așa că acasă preferăm să vorbim și despre altceva.
– Aveți timp liber? Cum îl petreceți?
– Timp liber aproape că nu există. Totuși, încercăm să avem un stil de viață activ. Ieșim la plimbare împreună cu copiii și parcurgem zilnic aproximativ cinci kilometri.
BP
Asistent de arhitect:
Marcel Toma
