Fără Cravată cu Edgar Ștefăneț

0
12

Muzica populară rămâne temelia poporului nostru

Născut: 14 septembrie, 1970, or.Bălți

Familie: soția, fiica, un nepoțel

Calitate apreciată: seriozitatea

Zodia: fecioară

Mâncare preferată: pește

Părinții

Părinții sunt pentru mine sursa unui început frumos în viață. Oricare om vine pe lume datorită  mamei și tatei, părinții mi-au oferit o educație de care sunt mândru. Ei mi-au dat profesia pe care o îmbrățișez cu drag în fiecare zi și pentru care sunt recunoscător. Mă bucur să merg la serviciu și mă simt împlinit atunci când reflectez la realizările mele. Aș dori să le mulțumesc părinților mei pentru tot ce mi-au oferit: viața, profesia și sprijinul lor constant. Sunt recunoscător că sunt alături de mine, iar prezența lor îmi aduce multă bucurie. Sper din toată inima ca să fie sănătoși și să împărtășim momente frumoase încă mulți, mulți ani.

Bălți, orașul cu amintiri

Orașul Bălți, în care m-am născut, este un loc foarte frumos și interesant. Aici am crescut alături de mulți muzicieni, într-un mediu care m-a influențat profund, având profesori la școala muzicală și colegi care au devenit prieteni dragi. De orașul Bălți mă leagă amintiri frumoase, iar această legătură rămâne puternică și acum, la nivel de nostalgie. Prietenii pe care i-am avut acolo sunt încă o parte importantă din viața mea și ne întâlnim foarte des, fie în Chișinău, fie în Bălți.

Sportiv sau muzician?

Ca orice copil, mă ocupam și cu sportul, și cu muzica. Am început să fac înotul de la vârsta de șase ani și am fost chiar la școala sportivă timp de trei ani, în clasele I, II și III, antrenându-mă foarte serios. În paralel, practicam și muzica, iar într-o zi tata m-a întrebat ce vreau să devin – sportiv sau muzician. I-am răspuns că sportiv, iar el mi-a spus: “Bine, atunci ai să cânți la acordeon!” Aceasta a fost copilăria mea, niște momente foarte frumoase de care îmi amintesc cu drag.

Frumoasa frăție

Fiind cel mai mare fecior, am început să studiez muzica mai devreme, iar apoi am avut grijă să-i ajut și pe frații mei, Marcel și Veaceslav. Ne-am susținut unii pe alții și, practic, tot ce am realizat, am făcut împreună. Relația noastră a fost întotdeauna strânsă, atât pe plan artistic, ceea ce privește activitatea în orchestra, cât și o legătură foarte frumoasă de frație.

Pasiuni

Una dintre pasiunile mele este înotul, pentru că este un sport care promovează sănătatea. Așa cum vă dați seama, acordeonul meu cântărește 15 kg, și dacă nu m-aș ocupa de sport, un spectacol de 6 ore cu acordeonul în spate ar putea afecta serios coloana vertebrală. Sportul mă ajută mult în acest sens.

Soț, tată și bunic

Ca soț, ca tată și ca bunic, nu sunt sever, ci sunt foarte corect. Noi, în familie, cu soția, ne-am înțeles încă de când fiica noastră era mică să nu ne certăm în fața ei. Chiar și atunci când aveam vreo pretenție legată de ceva, nu o spuneam în fața ei, pentru că era important să o lăsăm să se dezvolte, să își formeze propria părere și să devină o personalitate. Sper că am reușit în acest sens. Fiica mea are o profesie foarte interesantă și lucrează în domeniul artei, având mult succes. Cred că am fost mai mult corect decât sever în abordarea noastră.

Prieteni

Cuvântul “Prieteni”, pentru mine are o semnificație importantă. Nu am mulți prieteni, am puțini, dar buni. Acum există rețele de socializare, toți sunt prieteni, dar pentru mine, cuvântul “prieten” se referă doar la oamenii apropiați. Prietenul meu este soția mea, prietena mea este fiica mea, nepoțelul meu, părinții, frații mei și câțiva alți prieteni adevărați. Am prieteni și mă bucur că am prieteni buni, cu care pot să mă întâlnesc și cu care pot să împărtășesc gânduri și experiențe. Este important să am persoane care îmi pot oferi o părere sinceră și corectă despre spectacolele pe care le susțin, o părere veritabilă.

Ascult muzică adevărată și frumoasă

În timpul meu liber, îmi place să ascult orice muzică adevărată și frumoasă, mai ales inspirată din folclor. Muzica academică, de asemenea, este adesea influențată de folclor, iar jazz-ul este un alt gen pe care îl apreciez mult. Din păcate, nu am prea mult timp să ascult muzică, deoarece sunt foarte ocupat cu aranjamentele și lucrul la melodii. Totuși, mă strădui să ascult cât mai multă muzică, chiar dacă timpul este destul de limitat.

Zile fericite

Cele mai fericite zile din viața mea sunt, desigur, legate de momente importante din copilărie și din viața mea de adult. Dacă mă gândesc la perioada copilăriei, una dintre cele mai fericite amintiri este atunci când tata mă lua cu el la nunți. Vreau să menționez că venim dintr-o familie numeroasă de muzicieni și de mic copil eram foarte aproape de muzică. La nunți, stăteam toată noaptea și ascultam muzica pe care o cântau, iar pentru mine acelea erau momente de mare fericire. Mai târziu, când am susținut examenul de specialitate la acordeon și am obținut note înalte, la fel, am trăit momente de bucurie. Am participat la concursuri și am avut ocazia să evoluez pe scenă, ceea ce mi-a adus satisfacție. Alte momente foarte fericite au fost nunta mea cu soția mea, nașterea copilului meu și, mai recent, venirea pe lume a nepoțelului meu. Mai mare fericire decât aceasta nu cred că am avut în viața mea.

Zile triste

Ca orice om, avem și zile triste, mai ales când pleacă din viață cei dragi. Aceste momente sunt cele mai dureroase și, din păcate, nu putem schimba nimic. Asta face parte din viață. Totuși, mă străduiesc să fac în așa fel încât tristețea să treacă pe lângă mine, să nu mă copleșească.

Mândria tatălui

Tata când ne vede pe scenă, nu mai are nevoie de cuvinte. Este prezent la fiecare spectacol, la Sala Palatului din Chișinău, este cel mai fidel ascultător. Se ridică în picioare de fiecare dată și este extrem de fericit când ne vede pe noi, toți trei, la acest nivel. Cred că, de fapt, cuvintele nu mai pot exprima ce simt el și mama. Totul se citește pe fața lor. Ei sunt foarte fericiți, pentru că, practic, datorită lor s-a întâmplat tot ce am realizat. Nu doar că ne-au născut, dar ne-au oferit educația muzicală și, mai important, educația umană, care ne-a ajutat să devenim cine suntem astăzi. Mă închin în fața lor și le doresc multă, multă sănătate.

Ascultați muzică bună!

Stimați prieteni, nu doar din Soroca, dar din toată Republica Moldova, există foarte multă muzică și la noi, nu doar peste hotare. Există multe curente muzicale, dar totuși, muzica populară rămâne temelia poporului nostru. Și dacă nu există muzică populară, nu există nici poporul.

PUBLICITATE