Sărbătoare de suflet, adevărat regal

0
249

După un „veac” de pandemie, lansările de carte la Soroca se țin lanț. Fiecare lansare cu frumusețea și înțelepciunea ei, cu povestea ei de vrajă, țesută de organizatori. De fapt ceea ce am văzut zilele trecute la Colegiul Pedagogic „Mihai Eminescu” a fost mai mult decât o lansare, a fost un adevărat regal, un spectacol bine structurat, bine regizat. Este vorba de lansarea cărților de poezie „Autograf pe inimă”, „Să nu mă uiți” și „De ziua ta”, semnate de Valentina (Banaru) Curevici din satul Bulboci,  fostă absolventă a Colegiului, promoția anului 1968.

   Evenimentul s-a desfășurat într-un decor absolut superb, cu o sală plină de tinerețe, vise, speranțe. Toate au fost aranjate la superlativ. Începând de la intrarea în Colegiu și până în sala de festivități, unde s-a desfășurat sărbătoarea cărții. Autoarea și invitații săi s-au întâlnit pentru început în Parcul Eminescu. Acolo poeta „a stat la sfat” cu Grigore Vieru, recitându-i o poezie. La intrarea în Colegiu o așteptau elevii cu flori, formând un coridor al bunelor speranțe. Un alt grup de elevi o așteptau cu pâine și sare la ușa sălii de festivități. Iar masa din fața scenei, unde au fost așezați soții Curevici, îmbrăcați în costume populare și invitații lor de onoare, îi aștepta așternută cu o față de masă albă-albă și un coș frumos de crizanteme așezat pe albul imaculat. Cu eleganță era împodobit și decorul  din scenă, unde au fost expuse cărțile și premiile autoarei, ecranul pe care se derulau secvențe din creația scriitoarei și unde s-a făcut legătura cu fiul soților Curevici, stabilit în Canada.

   Prezentatoarele au salutat audiența, trimițându-ne cu gândul la anii, când Valentina Banaru își făcea studiile în această instituție. Apoi au adus la cunoștința publicului momente din biografie.

S-au întors la  alma-mater cu desaga plină

    Născută în satul Grinăuți, raionul Râșcani la 28 martie, 1946, după absolvirea Școlii Pedgogice din Soroca, Valentina Banaru se înscrie la Facultatea de Filologie cu specializare în Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova, pe care o absolvește în anul 1975. Debutul în profesie îl face în școlile din satele Opaci și Hagimus, raionul Căușeni, unde a muncit profesoară de limba și literatura română în primii ani după absolvirea facultății. Mai apoi se stabilește în satul Bulboci, raionul Soroca, unde își continuă activitatea pedgogică până la vârsta de pensionare, alături de soțul său, domnul profesor Ion Curevici, absolvent al Colegiului „Mihai Eminescu” și dumnealui.

   Intercalate cu muzică, cu cântece pe versurile Valentinei Curevici, cu recital de poezie, au fost rostite mesajele de salut și apreciere.

Directoarea Colegiului, Tatiana Vișniovaia avea să spună: „ Întotdeauna am avut ușile deschise pentru vizitatori, pentru absolvenții noștri, ce revin periodic la Colegiu, bucurându-ne cu rezultate frumoase. Astăzi avem o astfel de ocazie fericită, când doi absolvenți de-ai noștri s-au întors la alma mater cu succese remarcabile. Este vorba de soții Curevici, care sfidând restricțiile timpului, au înscris în palmares realizări frumoase pe care le-au obținut prin devotament și perseverență. Ne considerăm împliniți profesional, când vedem că foștii elevi sunt oameni de calitate, cu verticalitate și principii. Suntem onorați să participăm la lansarea a trei volume de poezie, semnate de fosta noastră elevă. Apariția acestor trei culegeri de poezie este un eveniment frumos nu numai în viața autoarei, dar și în cea a Colegiului. Lansarea de carte la care participăm astăzi și acum se înscrie armonios în șirul activităților consacrate jubileului de 110 ani ai acestei instituții.” Directoarea a felicitat-o pe doamna Valentina, urându-i sănătate și inspirație pe ogorul poetic în continuare.

                   A început să compună versuri la vârsta de 5 ani

  Cei prezenți aveau să afle că Valentina Curevici a compus primele versuri la vârsta de cinci ani. În 1949 a fost deportată împreună cu părinții în Siberia. La moartea lui Stalin, din cauza unor probleme de sănătate și a climei pe care nu o putea suporta, copila este adusă la bunicii din Grinățuți.

  Valentina Curevici își amintește: „Copilă fiind, așteptam sărbătorile, așteptam și ziua mea, dar o așteptam mai mult pe mama, -era departe de mine. Odată, în fața bunicii, am început a scrie cu sufletul: „De vrei mamă, să mă ai,/ Tragi o fugă din Altai…”  Aveam doar  5 anișori. Bunica a plâns mult, descoperindu-mi „talentul”. Eu, însă de atunci, am început a vorbi și a cânta în versuri.”

     Sufletele celor doi soți vibrau în intensitate, când pe ecranul din scenă a apărut fiul lor Lilian din Canada, ca să-și îmbrățișeze virtual părinții și să le transmită alese cuvinte de prețuire și recunoștință. După felicitările și urările de bine, a mărturisit că scrie și dumnealui versuri și a citit poemul „La Meteora” pe care l-a scris inspirat de cele văzute la cel mai mare și cel mai important complex de mănăstiri ortodoxe din Grecia-METEORA, al doilea după Muntele Athos.

   Ce moment frumos! Să-ți vezi și să-ți auzi fiul de peste mări și țări la o astfel de sărbătoare de suflet! Emoțiile mamei erau mai presus de cuvinte. „ Ne pare rău că suntem departe unul de altul și dee Domnul să fie pace pentru toată lumea ca să ne putem vedea și auzi măcar și așa”, a spus vădit emoționată doamna Valentina. După care a povestit despre munca ei pe ogorul literar. A activat în Cenaclul literar „Lira”. Aici, în 1989, își publică, în asociere cu alți colegi primele sale versuri. Publică în diverse reviste republicane. În acei ani devine premiantă la Concursul de poezie, organizat în Statul american Massachussets. Acum, în perioada de pandemie, visul de a-și vedea versurile adunate într-o carte, s-a realizat. Colaborarea cu editura „Dandes” din Drobeta Turnu-Severin, România o ajută să scoată  de sub tipar nu o carte, ci trei. Tot în această perioadă apare cu versuri alături de fiul său și alți poeți în antologia „Pentru Tine, Doamne”, dar și în alte câteva antologii, apărute  la această editură.

  „Aici, în aceste cărți  sunt nopțile și sărbătorile noastre. Pentru că și eu am avut serviciu, și fiul are serviciu. Scriem în timpul liber. Inițial m-am gândit să numesc cartea „Duminici înlăcrimate”. Cei de la editură, însă au hotărât să-mi împartă manuscrisul în trei volume. Și iată așa au apărut aceste trei volume. Eu cred că și printre voi, dragi elevi, sunt pasionați de poezie. Am văzut astăzi atâțea copii talentați! Cât de frumos ați cântat și recitat în scenă! Scrieți atunci când vine muza, scrieți cu mintea, scrieți cu sufletul! V-am spus că am activat aici, la Colegiu în Cenaclul „Lira”, apoi în Cenaclul republican „Lira”. În școala din Bulboci am  fondat și eu un cenaclu literar. Și mă bucur că mulți din discipolii mei scriu versuri. Pentru că poezia e lumina sufletului și a minții.”, a mai punctat scriitoarea.

Flori, mesaje de felicitare, gânduri sincere și curate

   Prezentă la eveniment, doamna Ana Bejan și-a exprimat admirația și a transmis felicitări tuturor celor implicați în organizarea acestei sărbători de suflet. În mesajul rostit a punctat: „Eu am avut fericirea să cunosc această familie de profesori din anii tinereții. Se întâmpla aceasta în anul 1978. Ion și Valentina Curevici erau profesori tineri la școala medie Bulboci, așa se numeau pe atunci școlile de cultură generală. Domnul Gurevici a activat un timp director adjunct pe educație. Doamna Gurevici era una dintre cele mai bune profesoare din raion. De unde cunosc aceste lucruri? Pe atunci lucram la Direcția Învățământ Soroca. Ați fost și ați  rămas activi, frumoși, plini de speranță, dragi colegi! Mi-ați trezit astăzi atâtea amintiri! Vreau să vă spun că doamna Curevici era deosebită și atunci când a început activitatea în școala din Bulboci. Unica din raionul Soroca avea un cenaclu literar. A fost o profesoară foarte bună, cu har de la Dumnezeu. Organiza foarte multe serate, întâlniri cu scriitorii. La școala din Bulboci veneau foarte mulți scriitori la invitația doamnei Valentina. Am avut ocazia să particip la întâlnirea cu poetul, eseistul, jurnalistul, omul de cultură, Liviu Damian. Dar idolul și modelul de creație al doamnei Valentina a fost și rămâne Grigore Vieru.” 

  Iar colega și vecina de la Bulboci, doamna Dorina Borziac  avea să spună că  doamna Valentina este un creion în mâna lui Dumnezeu, care desenează lumea. Și i-a adus mulțumirea și consideraținuea pentru tot ce a făcut și face și pentru ce mai urmează să facă.

   La final florile toamnei, parfumatele crizanteme, au acoperit-o pe autoarea celor trei cărți lansate. Pentru soții Ion și Valentina Curevici această sărbătoare a cărții a fost un vis împlinit, ce a înflorit într-o atmosferă vie, sonoră, caldă. Pentru unii din cei prezenți a fost ca o scânteie ce aprinde niște amintiri, pentru alții – un dor oftând, iar pentru tineri, aș vrea să cred, – o scânteie, ce a venit cu niște gânduri neașteptate și cu speranțe spre tot ce-i frumos în astă lume.

  Felicitări organizatorilor, elevilor implicați în spectacol și bineînțeles, profesoarei Mariana Vovc, care a fost struna principală în reușita sărbătorii!

Text și foto Nina Neculce

PUBLICITATE