Mereu tânăr și frumos,PALATUL CULTURII din Țaul

0
116

REPERE  CULTURALE

Pagină îngrijită de Nina Neculce

Citatul săptămânii: „ „Nimic nu poate înlocui lipsa iubirii, dar iubirea înlocuieşte toate neajunsurile”

Părintele Arsenie Boca(1910 – 1989)

   I-am pășit pragul cu o emoție de toamnă. L-am găsit la fel de plăcut și curat, cum îl găsisem la sfârșitul anului 2015, când m-a primit în lumea lui frumoasă pentru prima oară. Am trăit din nou bucuria de a admira expozițiile permanente de artă populară, sălile de concerte, elegant amenajate și plăcerea de a sta la sfat cu gospodarul casei, directorul Palatului, Valentin Moroz, care în această lună rotungește 50 de ani de activitate în domeniul culturii, dintre care 43 i-a dăruit acestui Palat Frumos –unic în felul său în republică. Palatul a fost construit după modelul Palutului Sindicatelor din Chișinău și a fost dat în exploatare în 1977.

    Arătându-mi invitațiile pentru Festivalul „Gustul Nordului”, domnul director mi-a spus cu tristețe: „Pregătirile erau în toi, dar din cauza noilor dispoziții impuse de pandemie, festivalul a fost anulat. Așteptăm să scăpăm cât mai curând de acest COVID, să revenim la posibilitatea de a ne privi ochi în ochi cu spectatorii pentru a le transmite mesajul nostru cultural prin cântec, poezie, dans…”

  Așa cum îi stă bine unei instituții de cultură, clădirea este una dintre cele mai mari din sat. Este un adevărat Palat, iar activitățile culturale au evoluat în timp. Aici muncesc 21 de angajați (au fost perioade când au mincit și mai mulți) și o mulțime de colective artistice care mențin fenomenul cultural al satului și raionului. Vorbim de renumita orchestră de muzică populară „Alboteanca”, conducător artistic Ghenadie Trifan, ansamblul de muzică ușoară „Freamăt”, conducător Constantin Scorțescu, ansamblul de femei „Frunze de dor”, conducător artistic Larisa Brânză, ansamblul de bărbați „Stejarii”, conducător artistic Valentin Moroz, ansamblurile de dans „ Spicușor”, „Brâuleț” și „Țărăneasca”, coregraf  Valentin Beiu.

  Faptul că Palatul își menține sub toate aspectele menirea, se datorează conducătorului. Din primul an de muncă în această funcție la Casa de Cultură din Corbu, unde a muncit 4  ani, a înțeles că prin cultură reușim să fim mai aproape unii de alții, reușim să vedem cu totul altfel lucrurile și deaceea, venind la Țaul, și-a făcut din munca de director o adevărată pasiune. Consideră că Dumnezeu l-a binecuvântat să-și lege viața de tot ce înseamnă cultură în acest frumos sat din nordul republicii, iar Palatul Culturii i-a devenit Casa Sufletului. A îndrăgit Țaulul și a preferat să rămână aici. S-a familiarizat cu această muncă, împlinidu-și multe din visele și gândurile sale, din ceea ce a dorit să facă pentru sat și raion. Multe lucruri impresionează în acest frumos Palat. M-am mirat și în 2015, cu mirare am privit și acum la albumele voluminoase în care se cuprind adevărate pagini de istorie despre viața Palatului Culturii în poze și articole din ziare de pe toate meridianele globului pe unde au evoluat artiștii din Țaul și unde s-a scris despre ei. Și dacă în 2015 am răsfoit trei albume, acuma aveam să-l găsesc și pe al patrulea. Este un adevărat fond documentar, care a fixat, pas cu pas, activitatea de la Palat. Aici vedem acuratețea și respectul pentru tot ce face, a omului care și-a închinat o viață întreagă culturii. Aici e o mare parte din inima lui, dar și a soției Valentina, care îl susține în această muncă. De exemplu, dumneaei a amenajat expoziția permanentă de meșteșuguri populare, aducând de acasă cele mai reprezentative exponate. Două covoare de toată frumusețea, ce împodobesc scena din Sala Mică, oferind o atmosferă plăcută și caldă, tot de acasă de la ei au fost aduse. Și-au depus împreună toate eforturile de care au fost în stare, toate capacitățile pentru a menține în bună rânduială Palatul. Domnul director face tot posibilul și imposibilul ca să mențină colectivele artistice, orchestra de muzică popuară „Alboteanca”, unica orchestră profesionistă din raion. „Mai arătați-mi sate care să aibă o orchestră așa cum este „Alboteanca”. Sigur că impuși de declinul din societate, am fost nevoiți să mai reducem din angajați, din cercuri. Dar am speranța că într-un an-doi  vom restabili multe la loc. Cu primăria avem limbă comună, cu primarul conlucrăm, n-avem probleme. De la 1 noiembrie cu suportul finaciar al primăriei și-au reluat activitatea cele 3 colective de dansatori de la Palatul Culturii. Domnul primar, Andronii Mitrică ne sprijină așa cum poate pentru a păstra orchestra „Alboteanca” care este cartea de vizită nu numai a satului, dar și a raionului. Este o orchestră fondată în 1977, ce a prezentat concerte în 16 țări. Dar durerea noastră este că nu-i la nivel salarizarea atât în cultură, cât și în administrația publică locală. Finanțarea, măcar în satele care au cultură, care au palate mari, să se facă din bugetul de stat. Atunci și cultura va avea prestigiu și lucrătorul tânăr va veni la sat. Dar cu o mie de lei pe lună n-o să vină nimeni”, a subliniat domnul director.

  Dragostea pentru frumos nu are vârstă. Chiar dacă poatră pe umeri 7 decenii de viață, directorul e gata să ducă mai departe această flacără vie din suflet pentru cultură, pentru Casa lui Spirituală de la Țaul –Palatul Culturii.

  Respect și admirație, domnule director Valentin Moroz pentru cei 50 de ani închinați culturii și 43 de ani de directorie la Palatul Culturii din Țaul, în care ați pus iubire, suflet, dorința de frumos, de adevăr, de libertate, de gânduri de pace și sănătate pentru toți colegii cu care munciți cot la cot! Din dragoste și cu dragose, vă dorim să transmiteți și în continuare satului, raionului, întregii țări, mesajele de frumusețe, de adevăr, de realitate, ce izvorăsc din zestrea neamului nostru, din actualitatea zilelor ce le trăim.

 „Ziarul Nostru” dorește Palatului Culturii din Țaul să rămână mereu tânăr, dar mai vesel decât l-am găsit acum în pandemie!

PUBLICITATE