Cotova – izvor nesecat de apă cristalină și oameni vrednici

0
1250

Superlativul „Cel mai!” este deseori exclamat pentru Cotova – una din cele mai mari comune din raionul Drochia, cu cele mai puternice izvoare din nordul republicii și cu cea mai veche biserică din lemn din regiune. Enumerarea poate continua cu cel mai original muzeu al fermierului în care cresc cele mai mari păsări – struții. La Cotova este cea mai veselă Malanca. Comuna are peisaje pitorești, dar și multe familii longevive, oameni harnici și onești, care cresc cirezi mari de vite și turme de ori, și care păstrează tradițiile vechi și legătură strânsă cu cei plecați peste hotare.

Cotova este vestită datorită izvoarelor sale cu apă curativă, la care vine lume de departe. De mai multe ori au vrut unii antreprenori să investească în îmbutelierea apei, dar oamenii nu au dat voie. Să rămână așa cum a fost întotdeauna, pentru sat și în dar pentru lume.

Din filele istorice

Comuna este formată din satele Cotova și Măcăreuca. La 1528 este documentată existența satului cu denumirea Cotovița. În 1970 la comuna Cotova a fost atașat satul Cartofleanca, întemeiat în 1864 de țărani veniți aici de prin părțile Hotinului. Și azi este populat în majoritate de ucraineni și continuă să fie numită, de localnici, Cartofleanca. Cotova și Cartofleanca sunt despărțite de Valea Fetei, despre care, șefa bibliotecii, Aurica Morcov, păstrează o legendă frumoasă, dar tristă:

 Jos la pod, la Ungureasa,

Unde s-a-necat mireasa,

Numai mirele-a scăpat,

Pe cal negru-a ncălecat

Și acasă a alergat

Și din gură-a cuvântat:

– Nu deschide, maică, poarta,

Că mi s-a-necat mireasa.

Soacra poarta deschidea,

Și când singur mi-l vedea,

Părul din cap își smulgea

Lacrimi de sânge vărsa,

Cărările n-alegea,

Spre ape alerga…

Putem crede realitatea acestei legende, deoarece în secolele trecute, în jurul izvorului, sătenii din Cotova sărbătoreau diverse ceremonii, ritualuri și nunți, iar apa care țâșnea din izvoare avea debitul de până la 300 litri pe secundă.

În Cotova locuiesc în jur de 2900 de cetățeni, în Măcăreuca – 350. Aproximativ 84% din locuitori sunt moldoveni/români și 15% ucraineni.

Administrația publică

Primarul comunei Cotova este Ion Berladean. Din noiembrie 2019, de când a preluat al patrulea mandat, a reușit să înscrie mai multe realizări ale primăriei: „Am reparat două punți care trec peste râul Căinari, relatează dumnealui, am instalat sistemul de încălzire în sala de festivități a școlii primare-grădiniță Măcăreuca (directoare Nelea Sprinceana); a fost sădit un parc la gimnaziu (directoare Aliona Irodoi); se fac lucrări de reparație la grădinița de copii din Cotova (directoare Aurelia Grigoraș); s-a început crearea unui centru de agrement lângă Gimnaziul Cotova, pentru care s-a procurat teren.

Chiar dacă satul are izvoare puternice, sunt măhăli care nu au apă. De ani buni se lucrează la proiectul de aprovizionare cu apă și la cel de gazificare a localității. Cu insistență, sperăm să-l îndeplinim. În comună activează cinci agenți economici care arendează cotele de pământ, câteva ferme mici, o oloiniță, un market și un magazin de materiale de construcție.

Ne dorim să atragem diaspora. Oameni din satul nostru sînt plecați în diferite țări ale lumii. Pentru fiecare cetățean care va contribui la dezvoltarea satului, vom sădi câte un pom într-o alee frumos amenajată. Le dorim tuturor sănătate, succese și-i așteptăm cu drag să revină acasă!”

Cotova – izvor duhovnicesc

Hramul satului Cotova este sărbătorit la 14 octombrie, la Măcăreuca – pe 28 august. În centrul localității, din 1851 se înalță biserica din piatră „Acoperământul Maicii Domnului”.

În interior atrag atenția picturile creștine deosebit de frumoase făcute de un localnic talentat – Gheorghe Catan. În alt capăt al satului stă semeață o altă biserică mai nouă, sfințită în 2003, cu hramul „Sfânta Treime”, cu iconostas din lemn de o frumusețe rară, sculptat în România. Este în grija parohului Elisei Grigoraș.

Preotul Mitrofor Grigoraș Ioan este paroh al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din 1992. S-a născut la Cotova, a absolvit Seminarul teologic din Moscova și de când conduce viața duhovnicească în comună, a binecuvântat peste 35 de preoți care au pornit de aici.

„Cel mai presus izvor făcător de minuni este biserica care tuturor le dă viață, spune părintele Ioan. De aici izvorăște apa și se revarsă peste tot în lume. Locul acesta pitoresc este binecuvântat de Dumnezeu și oricine va veni aici va primi binecuvântare.”

Cele mai puternice izvoare din Moldova

La Cotova timp de mulți ani a fost cea mai mare sursă de apă între râurile Prut și Nistru. Izvorul Mare reprezintă un monument al naturii de tip hidrologic, fiind totodată şi una dintre cărțile de vizită ale localității. Sunt cinci izvoare puternice, care se scurg în râul Căinari. Savanții spun că ele țâșnesc prin niște fisuri calcaroase dintr-un râu subteran care face legătură cu peștera „Emil Racoviță” de la Criva. Temperatura apei în izvor este +11℃ vara și iarna. În timpul iernii, acest izvor arată ca-n povești, mai ales seara când totul împrejur e înzăpezit, iar din apă ies nori de aburi.

Toate izvoarele sunt amenajate cu construcții de piatră. Au apă potabilă și rece și sunt oligominerale după gradul de mineralizare. Apa asigură necesitățile vitale ale sătenilor și funcționarea ecosistemului de luncă. Spălatul rufelor la izvor este interzisă, dar oamenii, prin tradiție continuă să practice această ocupație de secole.

Malanca de la Cotova

Cotova este vestită printr-un obicei de iarnă teatralizat „Malanca de la Cotova”, la care participă flăcăii satului, deghizați în personaje ca „generali, căpitani, soldaţi, doctori, mirese.

Vitalie Arion, șeful Casei de Cultură povestește că din banii câștigați de Malanca, flăcăii comandă muzica și fac balul satului. Tinerii scriu pe hârtiuțe numele tuturor fetelor mari din sat și le pun într-un borcan. Băieții, pe rând, extrag câte un nume și astfel împart egal numele fetelor ce vor fi invitate. E o onoare mare pentru fiecare domnișoară din sat atunci când vin flăcăi de la Malanca să o invite la bal, cu permisiunea părinților. În ajunul Crăciunului se sărbătorește Vecerea, Seara sfântă (Святий вечір), când vecinii și rudele se vizitează reciproc. Oaspeții sunt primiți cu colțunași, bucate din năut și își dăruiesc colaci împodobiți.

Muzeul Fermierului și Ferma de Struți

La Cotova pot fi văzute cele mai mari păsări – struții. Ferma de struți a fost fondată în 2016 de către Petru Flocosu.

Pe teritoriul ei se află Muzeul Fermierului, ce dispune de o colecție impresionantă de căruțe din toate timpurile, dar și de circa 500 de exponate de muzeu.

Biserica din Măcăreuca

Măcăreuca este o localitate legată de scriitorul român, boierul Alecu Russo a cărui moșie era în acest loc. Dinastia de boieri Russo a dăinuit mai mult de un secol pământurile satului.

La 1793 este consemnată existența bisericii de lemn, acoperită cu paie care e legată de un anumit Macarie, al cărui nume se pare ca stă la baza numelui localității. Biserica din lemn, ce are peste 200 de ani, a ajuns până în zilele noastre. În fața pridvorului bisericii se află și azi o criptă, în care sunt înmormântate soția boierului Nicolae Russo și o nepoată de-a ei.

În timpul regimului comunist, biserica a fost închisă și transformată în muzeu etnografic. Părintele Ioan Grigoraş a reuşit să ia cele mai sacre lucruri din biserică, pentru a le păstra la loc sfânt în biserica din Zguriţa, la care slujea. Toate acestea au fost restituite la Măcăreuca.

În anul 1989, măcăreucenii au hotărât să ducă la bun sfârşit construcţia noii biserici din piatră, care a fost începută încă în 1939. Biserica de piatră a fost gata în primăvara anului 1991. Părintele Gheorghe Cojocaru, ajutat de creştinii din Măcăreuca, a făcut o reparaţie cosmetică la biserica de lemn în anul 2000. În prezent, biserica de lemn din Măcăreuca, această comoară a Ortodoxiei basarabene, este într-o stare avariată.

Cotova sunt eu

La Cotova s-a născut îndrăgita scriitoare Claudia Partole – „Ce semnifică pentru mine Cotova… E ceva greu de exprimat în cuvinte! Pentru că nu există o formulă care mi-ar exprima sentimentul. Cotova sunt eu. E mama mea, tatăl meu, frații, bunicii… Copilăria mea!

Cotova este Izvorul și izvoarele, Valea Fetei, Valea Căinarului… Cotova este o parte esențială a existenței mele. Cele mai multe subiecte, idei de acolo îmi vin. Trăiesc (ca scriitor) din contul acestui spațiu… Dacă mă nășteam altudeva eram cu siguranță o alta…”

Izvorul Vieții

 În apropiere de Cotova se află vila unui boier care a avut reședința pe aceste locuri. Trei Tumuli ale satului sunt înscrise în registrul monumentelor ocrotite de stat. De asemenea, la marginea localității, către „drumul spre Hârtop”, spre pădurea de la Visoca se află un mare lac de acumulare cu baraj, săpat în perioada comunistă, care servește ca loc de odihnă pentru săteni.

Cimitirul evreiesc din s. Zgurita, Biserica din lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din s. Măcăreuca, Izvoarele de la Cotova și Vila cu Parc Mândâc sunt incluse, de către Agenția Turismului a Republicii Moldova, în zona turistică ,,Izvorul Vieții”.

Autoare text și fotografii: Ludmila TALMAZAN

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.