”Să ne amintim că o limbă se alcătuiește din cuvinte. De ce este sfântă? Pentru că, el, cuvântul nu înseamnă numai mijloc de comunicare. În limba ta, în cuvântul auzit, întâi și întâi de la mama, tu percepi lumea. Același cuvânt, pentru diferiți oameni din aceeași țară s-ar putea să capete altă imagine. Depinde de locul și mediul unde s-a născut și a crescut. Trebuie să prețuim cuvântul și să-l rostim în fiecare zi, încât atunci când vom zice că venim la o sărbătoare a acestui Cuvânt rostit în Limba Română, să bată inima altfel. Să vrem să venim să-l ascultăm, ca după aceasta să putem spune cu mândrie: Da! Eu vorbesc Limba Română.” Este un fragment din discursul poetului Petre Popa rostit în cadrul sărbătorii naționale ”Limba Noastră cea Română” omagiată la Soroca, la 31 august.
Așa cum se organizează tradițional, sărbătoarea a fost marcată prin depuneri de flori la busturile scriitorilor români din grădina publică ”Mihai Eminescu”, prin discursuri patriotice, poezie, cântec, joc și vizitarea expoziției meșterilor populari din raion. Printre participanți: trupa ”Olhionia”, licee din Soroca, Corul Veteranilor, Centrul de Creație a Copiilor ”Speranța”, formația de dansuri populare ”Lăstărașii”, studioul ”Golden-Star”, Teatrul ”Prometeu”, Studioul ”Cortina” al Teatrului ”V. Apostol” și alții.
Să omagieze limba română au venit acei oameni pentru care valorile naționale nu țin doar de profesie și obligațiune de serviciu. Puțini la număr, dar cu multă însuflețire și dragoste de limba română, cei prezenți și-au exprimat respectul pentru limbă ca pentru o ființă vie, care trebuie așezată în capul mesei. ”Să cinstim limba nu doar de ziua ei și să o vorbim cât mai corect, noi, băștinașii, ca apoi să ne urmeze și alte etnii. Necătând că sunt de altă naționalitate, dacă-s localnici, să vorbim cu toți doar în limba română”, a îndemnat spectatorul Vasile Popușoi, profesor pensionar. Maria Muneanu a venit la sărbătoare din s. Ocolina: ”Pentru mine, limba română este limba străbuneilor mei și vreau ca să fie vorbită frumos și cu mândrie de nepoții și strănepoții mei.”
Unul dintre scopurile principale ale evenimentului cultural este de a sensibiliza opinia publică în a percepe valoarea sărbătorii naționale, a afirmat Grigore Bucătaru, șeful Secției Cultură și Turism: ”Potențialul artistic, de la mic și până la mare ne-a permis ca să avem, azi, în scenă, atât poezie, cât și cântec. O colaborare frumoasă cu toate instituțiile. Este foarte important ca suflul sărbătorii să-l simtă fiecare cetățean, ne străduim ca această festivitate să ajungă la inima fiecărui spectator, dar ar fi bine, totuși, să ajungă și la inima administrației publice locale de nivelul întâi care astăzi, cu părere de rău, nu a fost prezentă”.
Sărbătoarea națională ”Limba Noastră cea Română”, marcată la 31 august, s-a născut în contextul mișcării de eliberare națională de la sfârșitul anilor ’80. La 27 august 1989 a avut loc Marea Adunare Națională, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni din sute de localități. A fost ziua în care s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Ziua națională a început sa fie celebrată în 1990 sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”. În Chișinău, capitala R. Moldova, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, iar în celelalte localități … depinde de opinia celor care conduc. Revenirea la grafia latină şi limba română a fost cel mai mare succes al mișcării de eliberare națională şi un punct de cotitură în istoria basarabeană. Tot la 31 august, în România se sărbătorește Ziua Limbii Române.
Ludmila Talmazan
