La recentul spectacol, dedicat Zilei Culturii Naționale, orchestra de muzică populară „Doina” de la Colegiul „Mihai Eminescu” a impresionat publicul cu o evoluare excepțională. Spectatorii au tresărit de emoție la fiecare cântec, aplaudând frenetic minute în șir și strigând BRAVO! „Cine-i acest dirijor carismatic, care dirijează atât de frumos, de parcă-i Nicoale Botgros?”, se întreba publicul fascinat de calitatea interpretării…
Dirijorul, orchestrator și acordeonist strălucit care are numai 33 de ani și o familie drăguță în care cresc doi copii, se numește Ion Vorotneac. Este profesor la Colegiul „Mihai Eminescu”, absolvent al Colegiului de Arte „Nicolae Botgros” și a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Principala lui preocupare este cunoașterea aprofundată a folclorului în toată complexitatea formelor ritmice și a valorii artistice a melodiilor.
A văzut pentru prima oară lumina zilei la maternitatea din orășelul Lipcani, fiind mezinul în familia gospodarilor Galina și Nicolae Vorotneac din satul Drepcăuți, raionul Briceni. (Are două surori mai mari). În familie nu a cântat nimeni la vreun instrument, dar părinților le plăcea și le place să asculte muzică de toate genurile. Mama sa, în tinerețe mai cocheta cu chitara, are auz musical perfect. Iar micuțul Ionică s-a îndrăgostit de acordeon din fragedă pruncie. Rămânea pironit în fața televizorului, când evolua vreo orchestra de muzică populară, ori vreun acordeonist virtuoz. Iar atunci când cântau LĂUTARII era sărbătoare în casă. La patru ani, fără știrea părinților, a luat chitara nouă de acasă, cadou primit de la rudele de la Iași, și a schimbat-o pe un acordeon mic destul de răblăgit. Cânta la auz marș, horă. La șase ani a interpretat vocal pe scena Casei de Cultură din sat cântecul „Eu sânt Barbu Lăutarul”. A avut un mare succes. Așa începuse colaborarea lui cu Casa de Cultură, aflată peste drum de casa lor. Părinții văzându-i dorința de a cânta cu vocea, dar și la acordeon, prin clasa a treia a școlii primare l-au înscris la școala de muzică din orășelul Lipcani. În 2001 a evoluat ca toboșar cu fanfara de la Lipcani în cadrul Festivalului „Fanfara Argintie” de la Soroca. Atunci a făcut cunoștință cu elevi și profesori de la Colegiul de Arte și în anul următor a decis să-și continue studiile aici. A ales catedra de instrumente populare. La Colegiu a cântat în „Nistrenii” lui Gheorghe Duminică. În timpul serviciului militar, ce a urmat după absolvirea Colegiului, a cântat în Orchestra Forțelor Armate Naționale. Apoi a făcut o pauză de 4 ani, muncind peste hotare. Revenit la Soroca în 2011, s-a căsătorit și s-a angajat în calitate de profesor la Școala de Muzică „Ion Madonici” din Cosăuți, continuând să fie acompaniator al ansamblului folcloric „Țărăncuța” din Rublenița, activitate începută încă în 2002 și pe care o desfășoară până în prezent. La Colegiul Pedagogic muncește din 2014. Aici, încet-încet, visul de a dirija o orchestră devine realitate. Pe 15 septembrie, 2016 ia naștere orchestra de muzică populară „Doina” cu un repertoriu destul de variat, majoritatea lucrărilor prelucrate și aranjate de dirijor. „De ce „Doina”? Pentru că unde se cântă Doină acolo este folclorul nostru. Iar noi ne-am propus să păstrăm filonul folcloric național, să contribuim la răspândirea folclorului muzical în regiunea de Nord. Este o orchestra tânără alcătuită din lăutari instrumentiști și soliști vocali atât din Colegiu, cât și din raion, dar și din afara ținutului sorocean. Suportul financiar – din buzunarul meu. În afară de scena Colegiului, am mai evoluat pe scena Palatului de Cultură Soroca, la Bălți, în raioanele Briceni și Edineț. Trag mari speranțe ca autoritățile să ne înțeleagă și să reușim să dăm acestei orchestre statutul de orchestră municipală, așa cum au toate municipiile”, a spus în concluzie dirijorul Ion Vorotneac.
