Asociația Veteranilor Mișcării de Eliberare Națională din Soroca a sărbătorit a 30-a aniversare

0
92

Începând cu anul 1988, își amintește Efim Zubco, în trecut, președinte al Frontului Popular din Soroca – noi, cei care am format grupul, eram răzlețiți, dar studiind publicațiile de atunci ”Învățământul public”, ”Literatura și Arta” doream să ne încadrăm în această mișcare națională. Întâmplător, auzind unii de alții – Ignat Berbeci, Mihai Rusnac, Mihai Cherescu, Vasile Mîrzac, Victor Jamba ne-am am organizat. Prima întâlnire a avut loc în subsolul Liceului Teoretic ”Ion Creangă” de azi, de unde a luat naștere activitatea noastră… Formând acest grup, ne-am angajat în explicarea și informarea cetățenilor a necesității decretării limbii de stat – româna – moldovenească pe atunci. Peste tot funcționa limba rusă. Era nevoie să explicăm populației necesitatea adoptării legilor despre limbă. Prima noastră ieșire în public a fost pe 7 ianuarie 1989, când la ”Cetatea Veche” am omagiat Bătălia lui Ștefan cel Mare la Podul Înalt de la Vaslui. S-a lucrat mult pentru pregătirea acestei manifestări. Cu greu am găsit literatură românească. Eram hărțuiți permanent de comitetul raional de partid, de către organele de stat, dar lupta a continuat. La 20 mai în Chișinău a fost convocat primul Congres al Mișcării Democratice pentru susținerea restructurării, unde a luat naștere Frontul popular din Moldova. Amintirile au fost depănate pe tot parcursul întrunirii. În cuvântarea sa, Victor Jamba a rostit numele victimelor regimului sovietic, precizând că – Întotdeauna, de când îmi amintesc, a existat rezistență contra politicii antinaționale a fostei URSS promovată în Republica Moldova. Mai mult ca atât, acea rezistență a avut și victime. Dintre cei pe care i-am cunoscut în Institutul Politehnic, în 1966 a fost Moroșanu, care pentru acțiuni naționale a fost judecat și închis 3 ani și jumătate. Tot așa a pătimit și Alecu Reniță, student la jurnalistică, care a avut curajul să multiplice opera politică a lui Eminescu, pentru care a suportat 3 ani și jumătate de închisoare la Brănești. Vasile Vîșcu, deținut politic; Gheorghe David și Ilie Bratu, doi colegi, elevi ai Sovhozului-Tehnicum din Soroca au avut intentate dosare penale din motive politice. Mișcarea de eliberare a început mult mai înainte de 1988. Când am aderat, eram conștienți: cu regimul sovietic nu era de glumit. Din cauza viziunilor sale naționale a avut de pătimit și Ignat Berbeci. Aici erau bărbați ai neamului. A fost nu doar lupta pentru limbă, scopul era Unirea cu Patria-Mamă… Spre regret, azi, ideea Unirii a fost compromisă de partidele politice, oamenii nu pot alege cine îi reprezintă ca unioniști. În această situație, în Soroca noi am inițiat o activitate de îndepărtare de partidele politice și de promovare a Unirii. A fost înregistrată Asociația Obștească apolitică ”Consiliul Unirii din Soroca” . Doamna profesoară Olga Gherghelijiu, președinta A.O. ”Consiliul Unirii din Soroca” a felicitat veteranii pentru contribuțiile sporite în promovarea valorilor neamului românesc – A-ți iubi țara, neamul, limba română nu înseamnă a fi naționalist, dar a fi patriot. Este cum ai iubi părinții, frații, surorile. Atunci când încearcă unii să ne pună bariere pe Prut, noi devenim mai puternici și credem că vom învinge. Să păstrăm acest vis frumos și să luptăm pentru el. La final, Adunarea Mișcării Veteranilor întruniți pe 18 noiembrie, cu prilejul aniversării a 30 ani de la fondare și cu prilejul Centenarului Marii Uniri, au adoptat o rezoluție cu adresare către toate forțele: Să se unească pentru reîntregirea Țării.

Ludmila Talmazan

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code