Agricultorii întreprinderii „Sorforjar” din Băhrineşti Floreşti, constant, an de an, înregistrează rezultatele avansate la creşterea culturilor de câmp. Aici mai puţin se „plâng” pe condiţiile climaterice, pe alţi factori ce influinţează roada, ci mizează pe aplicarea tehnicii performante, tehnologiilor avansate, disciplinei de muncă şi măistrie plugarilor.
-Dăm, apoi cerem. Alocăm, apoi luăm. La noi nu se amăgeşte, nu se bârfeşte, ci se munceşte! – afirmă directorul gospodăriei Gheorghe Pânzaru. Iată şi tot secretul succeselor.
La „Sorforjar”, cu o săptămână în urmă, practic, s-a încheiat anul agricol. Roada e strânsă, câmpurile sunt arate, nivelate, culturile de toamnă sunt semănate, angajaţii şi deţinătorii de cote de pământ au primit plata ce li se cuvine conform contractelor, la chiar şi peste prevederile lor.
-A fost un an capricios, – spune Gheorghe Pânzaru. – Dar ne-am isprăvit.
Ce şi prin alte părţi, culturile de câmp au avut de suferit din cauza lipsei de precipitaţii la timpul necesar, oscilaţiilor climaterice, însă roadele depăşesc cu mult rezultatele majorităţii gospodăriilor din regiune. Grâul de pe o suprafaţă de 530 hectare a dat câte 5,3 tone de boabe, orzul de toamnă – câte 5 tone de pe 200 hectare, floarea soarelui – câte 3,6 tone de seminţe de pe 440 hectare, porumbul de pe 150 hectare aproape câte 11 tone de grăunţe, sfecla de zahăr – circa 50 tone de rădăcini de pe 150 hectare. Toate culturile au generat profit, iar rentabilitatea gospodăriei, conform unor calcule preliminare, v-a constitui nu mai puţin de 30 de procente.
Care sunt, totuşi, criteriile de bază, ce au favorizat agricultorii de la „Sorforjar”? Unele din ele le-au dezvăluit directorul Gheorghe Pânzaru şi principalul său consultant Grigore Codeniuc, care s-a dedicat agriculturii, fiind în diferite funcţii de conducere, 60 din cei 85 de ani ai săi.
– În primul rând, avem grijă de oameni şi de pământ. Aceasta e regula principală, – e convins Gheorghe Pânzaru. – Absolut toate operaţiunile, ne străduim să le execudtăm în termeni optimi. Tărăgănările în agricultură provoacă pierderi.
– Pământul e un organism viu, cere hrană şi îngrijiri, – susţine Grigore Codeniuc
Cele spuse afirmaţii sunt confirmate prin acţiuni practice. Spre exemplu, câmpurile gospodăriei au primit pentru roada acestui an circa 600 tone de îngrăşăminte minerale la o valoare de 6 milioane de lei. Erbicidele şi carbonanţii utilizaţi au costat câte 4 milioane de lei. Aceste cheltuieli au contribuit la respectarea regimului tehnologic, care se aplică constant deja de un deceniu.
– Anul 2007 a fost unul catostrofal pentru agricultori. Pierderile au fost enorme. Roadele – mizere. Am studiat toate variantele şi posibilităţile ce deja în anul următor să aplicăm noi metode de dirijare şi tehnologii în creşterea culturilor în câmp. De atunci mergem mai altfel, spre bine, – spune directorul.
La „Sorforjar” s-a stabilit o strategie concretă de dezvoltare, un asoloment argumentat. Fiecare câmp are paşaportul său, cu caracteristicile solului, necesităţile şi potenţialul de roadă. Daşi acum în alte locuri se renunţă la prelucrarea adâncă a solului, la Băhrineşti nu s-au dezis de plug.
-Din toamnă avem toate câmpuri arate şi nivelate, ca să nu recurgem la prelucrarea în adânc primăvara, ce provoacă pierderea umezelei în sol, fapt confirmat când n-am avut ploi din aprilie pînă la sfârşitul lunii iunie şi în acest an, – zice Grigore Codeniuc.
Sfecla de zahăr a fost semănată la 26-29 martie. Imediat după aceasta s-a semănat floarea soarelui şi porumbul. Astfel cu 10 zile mai devreme ca la alţii s-a „prins” momentul de a întroduce seminţele în sol umed şi de a diminua efectul negativ al secetei ce a urmat. Apoi „norocul” din cer a venit în iunie cu 100 milimetri de precipitaţii şi în iulie, când timpul ploios a ţinut aproape două săptămâni cu 120 de milimetri. Porumbul, floarea soarelui şi sfecla au început să se dezvolte foarte bine şi s-a creat temilia roadei. Iată ce înseamnă să „ghiceşti” cum să procedezi în agricultură. De fapt, ghicelele au şi o bază. Grigore Codeniuc, începând cu 2008, are un registru al tuturor fenomenelor zilnice de dimineaţă până dimineaţă unde indică temperaturile, depunerile atmosferice, puterea şi direcţia vânturilor şi alţi factori. Ştiţi, ajută la prognozarea multor acţiuni.
Foarte important, socot la Băhrineşti, să faci toate lucrurile la timp, în termeni optimini şi calitativ. Întârzierea cu o zi-două, sau a cătorva ore deja poate provoca pierderi. La secerişul spicoaselor s-a muncit şi noaptea şi s-a evitat „intrarea” în ploi. Pe când în alte gospodării unde n-au reuşit să facă acest lucru, în lanuri au năvălit buruienile, s-au cheluit bani şi forţe în plus, dar şi mari pierderi de roadă.
La recoltarea seminţelor de floarea soarelui s-au studiat selectiv plantele. Deşi erau crescute uniform, unele aveau tulpinile mai verzi, totuşi peste 80 la sută din plante aveau seminţele uscate şi în combinaţie cu celelte, roada corespundea criteriilor de umiditate şi condiţiilor de păstrare fără a aplica alte operaţiuni.
Mari probleme agricultorilor în acest an an le-a creat sfecla de zahăr. Căldurile prea mari au stopat dezvoltarea plantelor şi a început procesul invers, când rădăcinile se veștezeau, fiind atacate şi de boale putregaiului. Gheorghe Pânzaru a decis să nu rişte mai departe şi la 8 septembrie a început recoltarea. În 4 zile sfecla a şi fost transportată la întreprinderile procesatoare ale firmelor „Sudzucker” şi „Moldova zahăr”. Roada a fost de 50 de tone la hectar, cu 10 tone mai mică decât cea planificată, însă, nu ca la cei ce au întărziat cu recoltarea şi aduceau la fabrici 30-40 la sută din volum sfeclă necondiţionată.
Gheorghe Pânzaru mai are un principiu. Dacă vreai să ai rezultate trebuie să dispui de o tehnică bună. Acum la „Sorforjar” măşinăriile nu sunt lasate să „îmbătrânească”, se înlocuiesc cu altele noi cam odată în 4 ani.
Nu putem să admitem, ca în timpul unor lucrări agricole tehnica să se defecteze şi să pirdem ore sau zile întregi, pentru a o repune în funcţiune. De aceea avem tehnică performantă, ce nu ne face probleme. Suntem foarte satisfăcuţi de tractoarele „Valtra”, înalt productive şi economice. De-aşi vedea vre-un agregat defectat în câmp, ma-şi „îmbolnăvi” şi eu, – afirmă directorul. Dar şi mai important pentru Gheorghe Pânzaru e factorul uman. Forţa motrice a colectivului constituit din 35 de persoane, sunt cei 8 mecanizatori de înaltă calificare, cu suflet de plugar şi dragoste de pământ. E vorba de Mihail Movilă, Vlad Manea. Dumitru Dimineţ, Ilie Ciobanu, Mircea Burcă şi tinerii plugari Ilieş Volentir, Andrei Revenco şi Nicu Ghimbatăi. Ei şi ară şi seamănă, îngrijesc culturile şi strâng roada. Sunt cu adevărat nişte împătimiţi ai gliei.
Încă o regulă strict respectată la „Sorforjar”. Salariile sunt bune, mai bune decât ale celor plecaţi peste hotare şi se achită în primele 3-4- zile ale fiecării luni. Cîmpurile întră în perioada de repaos. E timpul când plugarii îşi mai reduc din grijile pământului.
-Greşești în agricultură dacă te laşi „pe-o ureche”, apoi e jale, zice Gheorghe Pânzaru. –Pământul nu iartă greşelele şi lenevia, atârnarea negospodărească faţă de el. Vrei să ai, trebuie sa-i dai. Pământul îl hrăneşte pe cel ce îl iubeşte.
