La noi acasă la … Stoicani

0
535

Pe câmpia Sorocii, la circa 140 km. de capitala R. Moldova, se așterne o așezare omenească cu un trecut de peste 400 de ani – satul Stoicani. Frumusețea ținutului, istoria bogată în evenimente remarcabile, locurile memoriale,  pot include localitatea în traseul turistic din regiune. Numele Stoicani este menționat în peste 50 de documente vechi care rămân mărturie a trecutului deosebit, cu pagini de cinste, dar și cu momente de luptă grea. Purtând un cult al respectului pentru înaintași,  stoicănenii au ridicat mai multe monumente în memoria celor care au lăsat urme în amprenta conștiinței generațiilor următoare. Cândva, moșie a marelui logofăt și cronicar, Miron Costin, astăzi, Stoicani este comună care include localitățile Stoicani și Soloneț, conduse de către consiliul comunal și primarul Serghei Bric. Activitatea de bază practicată în Stoicani este agricultura. SRL ”Scripta-Prim” lucrează 1000 ha de pământ. Gospodăria țărănească a propietarului Mihail Furdui cuprinde 150 ha, gospodăria domnului Vadim Micolenco – 40 ha de pământ agricol. Sunt încurajate sportul și activitățile culturale. Ansamblurile folclorice: ”Mugurașii” și ”Moștenitorii” dau viață cântecelor și tradițiilor rurale păstrate din străbuni. Stoicănenii au spiritul răzășesc, de săteni cu atitudine și  oameni de cuvânt. O vizită aici este ca o lecție de demnitate.

File de istorie: Sat răzășesc cu moșii dăruite de Ștefan cel Mare pentru credincioasă slujbă, Stoicani a fost atestat la 2 mai 1610. Istoria detaliată a satului este relatată în cartea lui Hariton Prodan: ”Satul meu natal – Stoicani, din cele mai vechi timpuri” (2004), precum și în alte monografii dedicate localității. Pe la 1700, moșia satului cuprindea 3000 ha păstrate până la 1948 când au început să se formeze colhozurile și s-a împărțit o parte din pământuri satelor apropiate.

Fotografie din trecutul satului

Personalități marcante:  Andrei Negru, academician; Gheorghe Moldovan, doctor în științe; Roman Coșciug, participant în război, doctor în științe medicale; Vasile Coșciug, profesor al USMF ”N. Testemițeanu”; Hariton Prodan, profesor la UTM; Ioan Druță, doctor în chimie; Sergiu Bunescu, medic; Larisa Știrbu, profesoară; Victor Indricean, doctor în filologie; Constantin Coșciug, profesor universitar; Indricean Constantin, doctor în științe; Ada Negru, medic, poetă; etc. Lista personalităților care au pornit în viață din Stoicani este completată și astăzi de nume care își lasă amprenta pe pagini cu renume.

Stoicani merită a fi vizitat pentru frumusețea peisajelor și locurile memoriale, pentru exemplul de comunitate activă, care poartă respectul trecutului și grija pentru viitor.

„Cred că sunt locuri mai frumoase pe pământ, dar nu cred că aș fi undeva mai fericit!” exclamă Serghei Bric, primar gospodar, receptiv la problemele sătenilor și preocupat de un viitorul cât mai bun al comunei pe care o conduce.

Primăria Stoicani. În imagine: primarul Serghei Bric; Angela Pușcă – asistent social; Galina Topor – șefa Centrului comunitar; Felicia Railean – perceptor fiscal
Centrul Comunitar
Școala din Stoicani, director – Raisa Sochirca, a fost construită la inițiativa preotului Elisei Frunze, în 1918
Echipa de fotbal ”Fulger”
Magazin
Stradă-centrală
Imagine de la deschiderea centrului de urgență
Ejov Elena, meșter popular
Covor țesut în Stoicani
Fântâna lui Grigore Goian
Stoicani, un sat cu trecut însemnat și viitor clădit frumos

DE VIZITAT

  • Fântâna de la intrarea în sat este primul loc în care poate fi făcut un popas, înainte de a vizita localitatea. Acum, modernizată și frumos îngrijită, această fântână a fost construită în 1939, de Isidor Prodan în memoria soției Parascovia – un exemplu de dragoste și respect familial.
  • Iazul satului Soloneț – loc de agrement amenajat cu plajă și case de vacanță.
  • Muzeul satului se află în incinta Centrului comunitar. Aici se păstrează cele mai vechi obiecte de artizanat adunate de la săteni.
  • Conacul boieresc. Conform datelor din 1869, printre răzeșii proprietari de pământ, erau 4 nobili (dvoreni). Numărul odnodvorților se ridicase la 57.
  • Biserica cu hramul Sfântul Panteleimon, construită în 1902, are o arhitectură unică în zona Sorocii. Ferestrele mari permit o iluminare considerabilă a lăcașului. În interior, se mai păstrează icoane vechi. Ușa din lemn masiv nu a fost schimbată niciodată, nici lacătul. Astăzi, biserica se mai deschide cu aceeași cheie, de acum 114 ani. Podeaua bisericii este acoperită cu covoare naționale de o frumusețe autentică, țesute în sat, de meșterițele din Soloneț vestite pentru măiestria lor.
  • Cimitirul Ostașilor Români, aflat în imediata apropiere de biserică, în care au fost înmormântați 70 de ostași decedați în luptele grele din 1941. În zilele de comemorare, aici au loc slujbe de pomenire organizate de preoți ai Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu custodele acestui cimitir – Sorin Huluță, împreună cu săteni și oaspeți veniți să aducă omagiu eroilor români din toate timpurile. De aici se deschide o panoramă frumoasă a satului.
  • Monumentul represiunilor staliniste (1940-1949) ridicat printre primele din regiune, în 1990, în memoria celor 22 de familii cu un număr de persoane de peste 80 care fuseseră deportați și condamnați la ani grei de închisoare de regimul stalinist.
  • Monumentul eroilor căzuți în primul război mondial (1914-1916). Și-au pierdut viața 27 de stoicăneni.
  • Grădinița din Stoicani, condusă de Ursu Silvia, este frecventată de peste 40 de copii. O atracție turistică este interiorul instituției, cu pereți decorați cu lucrări din mortar, inspirate din lumea copilăriei, create de către doamna educatoare Mihalcean Ana.
  • Vatra veche. Așezare pe care s-a aflat cândva vechiul sat, situată în apropierea traseului Soroca-Chișinău, în preajma drumului care duce spre Racovăț. Mărturie a trecutului a rămas doar un postament înalt, din piatră, pe costișa din stânga văii pârâului Ișnovăț. Din filele istorice aflăm că satul s-a strămutat după năvălirea tătarilor. O parte din săteni s-a ascuns în pădure, iar la întoarcere au găsit satul pârjolit. Sătenii care s-au salvat și-au strămutat locuințele la sud, pe altă margine a moșiei Stoicanilor, unde este situată localitatea de azi. Până în anii 70 din sec. trecut, pe vatra veche se mai aflau câteva locuințe. Ultima casă a aparținut Ruzaliei Golub.
  • Mănăstirea ”Înălțarea Sfintei Cruci” (2009). Este deschisă, pentru enoriași, duminica, la sărbătorile religioase mari și în fiecare zi de joi, de la orele 21:00.
  • Valul lui Traian și cele șase movile de pământ care serveau, în trecut, drept strajă de hotar al satului.

Recomandări turistice:

  • Amplasarea geografică: Stoicani se situează la distanțele de 18 km. de Soroca și 140 km. de Chișinău.
  • Date statistice: Populația – 763 locuitori.
  • Date de contact: Primăria. Tel.: 0-230-43538; Centrul Comunitar: 0-230-43538; Mănăstirea: 069325610.
    Hramul satului Stoicani este sărbătorit pe 9 august

    Realizat de Ludmila Talmazan

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code