Roman Gherasimov: „Pădurea e vie oricând”

0
349
Roman Gherasimov e satisfăcut că subalternii poartă de grijă pădurii

Baba Dochia, se pare, şi-a scuturat ultimul din cele 12 cojoace ale sale. Zăpezile dau naştere pârâiaşelor repezi şi doar pădurea îşi mai păstrează veşmântul argintiu. Cu directorul acestei „împărăţii” al întreprinderii de stat pentru silvicultură Soroca Roman Gherasimov păşim pe urmele căprioarelor şi altor vietăţi din pădurea Ocolinei. Cărăruşa ne-a adus direct la „bucătăria” amenajată pentru vieţuitoarele din jur de către maistrul de sector Adrian Rotari şi pădurarul Mihail Melnic. Aici am şi început discuţia cu Roman Gherasimov de la o simplă întrebare: „Cum a iernat pădurea?”

– Credeam, că o să avem o iarnă fără iarnă. Apăruse ghioceii, urzicile, mugurii începuse a da semne de viaţă. Porniseră un proces cam periculos. Dar s-au abătut temperaturile scăzute şi s-a revenit la normalitate, la timpul real, când e vremea „trezirii” naturii.

Iarna pentru silvicultori nu a fost o perioadă de răgaz. Dimpotrivă, a fost timpul „recoltării”. S-au făcut tăieri pentru colectarea materialului lemnos, comercializarea lui, acumularea de surse financiare.

Dar nu mai puţin importante sunt acţiunile de protejare a faunei pădurilor. Pădurea fără vietăţi, fără păsări rămâne una văduvită, mai puţin atractivă.

– Iată aici, în masivul împădurit din preajma Ocolinei, spre hrănitoare vin urme de diferite animale. Cunoaşteţi de ce specie?

– Sunt urme de căprioare şi mistreţi. Hrănitoarele sunt încărcate cu fân, la „masă” e pusă şi sare, în preajmă – stiuleţi de porumb. Astfel de „ospătării” doar în ocolul silvic Soroca sunt vreo douăzeci. Dar le avem şi în alte păduri din ocolurile silvice Şolcani, Floreşti, Cuhureşti.

Observăm aici, că căprioarele mai mult preferă porumbul, le este mai pe plac.

– Cred că e complicat de făcut „recensământul” animalelor sălbatice, dar careva date orientative aveţi?

– Nu aproximative, ci chiar statistic argumentate. Pădurarii cunosc bine ce au în teritoriu. Conform informaţiilor în masivele forestiere ale întreprinderii noastre vieţuiesc peste 420 căpriori, 60 de mistreţi şi 60 bursuci, 14 pisici sălbatice, iepuri, vulpi şi alte specii. Lupi nu avem. Cu doi ani în urmă a fost observat o haită în zona Cuhureştilor, dar care apoi a dispărut.. se vede că lupii au fost speriaţi de vânătorii din Ucraina şi au trecut Nistrul.

– Pe gheaţă?

– Nu numai pe gheaţă. Animalele sălbatice foarte bine înoată.

– Dar şi fug bine.

– De căprioare, cu săriturile lor acrobatice nici nu vorbim. Să vedeţi mistreţii ce viteză dezvoltă. În căutarea hranei ei parcurg zilnic zeci de kilometri. Şi purceluşii mici aleargă bine, deja în a doua – a treia zi după naştere. Apropo, deja avem nou-născuţi. O „mamă” are în medie câte 7-8 purceluşi. Îi ascunde în deşeuri, unde cu anii nu calcă picior de om. Le face „pătucuri” din crengi de brad şi pin. Zicem noi de animalele sălbatice, însă ele vieţuiesc după legile naturii. De ar respecta şi fiinţele umane legile societăţii aşa de strict?!

– Aţi zis de bursuci, alte animale, cară iernează în vizuini. Ele comportament şi îngrijiri necesită?

– O serie de animale, cum e bursucul, iarna dormitează. Dar veteranii ai pus la vizuinile  lor medicamente, inclusiv pentru vulpi, ca să nu să se îmbolnăvească şi să nu le molipsească pe altele.

– Aveţi populaţie tânără de purceluşi, iar celelalte vietăţi ce fac?

– Căprioarele sunt în perioada „nunţilor”. Şi păsările la fel. După ciripitul şi „serenadele” lor se poate de observat acest lucru. Intervenţiile omului sunt de prisos. Animalele şi păsările se înmulţesc în mod natural.

– Şi fazanii de asemenea?

– Pentru fazani sunt forme speciale. Îi aducem deja maturi şi-i eliberăm în sânul naturii. Acum avem peste 100 de fazani. Iar în total sunt vreo 30 de specii de păsări, inclusiv răpitoare. A crescut considerabil populaţia de vulturi ce nu e rău. Ei au o destinaţie de sanitari.

– Am observat un lucru. Într-o vreme nu se prea auzeau triluri de păsări prin pădurile noastre. Care era cauza?

– Intervenţia omului. Manifestând prea mult elan, pădurile se stropeau intens cu chimicale împotriva dăunătorilor. Omizile piereau, dar şi păsările nu aveau ce mânca. Iată şi pricina. Acum, deja de două decenii pădurea nu se stropeşte din avion sau elicopter. Motivaţia e de aspect economic, dar şi ecologic. În prezent, când s-au înmulţit păsările s-a epuizat şi pericolul de defoliere a arborilor. Şi furnicarii de pădure ne ajută la nimicirea dăunătorilor, albinele, ce-şi fac adăpost în scorburi, dar şi tăierile igienice ale copacilor bolnavi.

Încă un moment. În poiene au revenit florile multicolore şi mirezmatice. E rezultatul aceluiaşi renunţ de la aplicarea chimicalelor.

– Domnule director pentru majoritatea oamenilor pădurea e un loc de odihnă, de relaxare, de autoizolare, de existenţă…

Iar pentru dumneavoastră?

– Un organism viu, ce necesită atenţie, îngrijire şi dragoste.

– Sunt în aşteptarea zilelor când copacii vor înverzi, poienile vor înflori, păsările se vor înveseli. Lumea zice, că cea mai frumoasă pădurea e primăvara şi toţi se năpustesc în sânul naturii. Lui Roman Gherasimov în ce anotimp al anului îi e mai dragă pădurea?

– Dacă aşi spune, că în orice zi, apoi ar suna cam banal. De aceea îmi aleg toamna. Cu aurul şi rubinul ei în frunze, cu romanţe cântate în gând, amintiri nostalgice şi speranţe că nimic nu moare, ci doar trece de la o etapă la alta.

Porumbul e foarte solicitat de animale
Hrănitoarele din pădurea Ocolinei le inspectează şi personal le completează pădurarul Mihail Melnic împreună cu directorul întreprinderii Roman Gherasimov şi paznicul de vânătoare Ivan Berghii

 

Colectăm „roada”

Tatiana Vicol, inginer, fondul forestier

– Iarna pentru noi e perioada de colectare a mesei lemnoase. De la 1 ianuarie până în prezent au fost efectuate tăieri în volum de 5500 metri cubi de lemn. Lucrările s-au desfăşurat în parchetele de regenerare a pădurii pe o suprafaţă de 90 de hectare, iar pe 610 hectare se efectuează tăieri de igienă, selectiv se lichidează arborii uscaţi, bolnavi, doborâți. Pe 115 hectare se fac tăieri de  îngrijire în arboretele tânăr.

Accentuez, că solicitările agenţilor economici şi le populaţiei pentru lemn de foc sunt satisfăcute pe deplin.

Sădim, semănăm, extindem

Ivan Prodaus,
inginer, regenerarea pădurii

– Constat, cu regret, că în ultimii ani, din motive financiare, în ţară s-au redus ritmurile de extindere a pădurilor. Noi, însă, continuăm lucrările. Din toamnă am plantat 26 de hectare cu stejar, salcâm, frasin, platin. Primăvara o să îngrijim de aceste plantaţii.

Conform proiectului PNUD am semănat culturi forestiere pe o suprafaţă de 43 hectare, iar în pepinieră s-au sădit seminţe pentru creşterea puieţilor pe 4,1 hectare de teren.

Au fost efectuate şi lucrări de regenerare naturală a pădurii pe  o suprafaţă de 89 hectare. Astfel de operaţiuni vor continua.

 

Suntem mai bogaţi

Serghei Gulii, şeful ocolului silvic Floreşti

– Pădurile din zona gestionată au o bogată diversitate a florei şi faunei. Avem chiar şi pisici sălbatice, mai numite pentru agresivitatea lor „râs moldovenesc”. Iar căpriori – peste 100. După ce au plecat militarii din pădurea Vădenilor, aici au apărut mai multe specii de animale şi păsări, care anterior erau speriate de antenele ce emanau unde magnetice. Acum întreprindem măsuri pentru extinderea terenurilor împădurite.

 

Pagubele – recuperate

Vitalie Boguţchi, inginer, protecţie şi pază în silvicultură

– În perioada rece a anului sporeşte necesitatea de masă lemnoasă pentru de foc. Însă, graţie măsurilor de prevenire au fost reduse la minimum tăierile ilicite. Doar anul trecut au fost depistate câteva cazuri de colectare în mod nelegitim a 51 metri cubi de lemn. Dar infractorii au fost identificaţi şi pagubele recuperate. Cea mai mare încălcare a legii a fost comisă în pădurea dintre satele Rubleniţa şi Hristici unde un cetăţean şi-a însuşit 20 de metri cubi de lemn. Dar a fost reţinut. Anul acesta, însă nu a fost înregistrată nici o tentativă de tăieri ilicite pe întreg teritoriul întreprinderii.

Paznicul de vânătoare Ivan Berghii, şefa de birou Marina Tomuleţ şi inginerul Vitalie Boguţchi
Şeful ocolului silvic Şolcani, Serghei Revenc o, încă n-are în pădurile sale aşa vietăţi, dar speră că cu timpul le va înmulţi

În gestiunea întreprinderii pentru silvicultură din Soroca sunt circa 15400 de hectare de pădure. Cel mai extins e masivul împădurit Cuhureştii Mari, ce are o suprafaţă compactă de 1587 hectare de la Unchiteşti, Floreşti, până la Cobîlea, Şoldăneşti. Întreprinderea e divizată în patru ocoale silvice şi cuprinde pădurile din 5 raioane administrative – Donduşeni, Drochia, Floreşti, Soroca şi Şoldăneşti. Anual la 29 martie se marchează Ziua mondială a pădurii.

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code