La 13 decembrie, trecut, Ghenadie Muntean, directorul SRL „Tehrubsor”, a fost ales preşedinte al raionului Soroca. Ce evenimente importante s-au produs în această perioadă am încercat să aflăm în discuţie cu domnul preşedinte.
– De regulă, sau conform unei noi tradiţii, mai mulţi demnitari aleşi în posturi importante, iese „în faţa lumii”, după 100 de zile de exercitare a funcţiilor, cu unele bilanţuri. Au trecut deja 150 de zile de când sunteţi preşedinte, de ce ignoraţi acest „obicei”?
– În primul rând, eu nu număr zilele, ci faptele, rezultatele activităţii. Secondo, ca să ieşi, cum ziceţi, în faţa lumii, trebuie să şi ai cu ce. Eu vin din sectorul real al economiei şi apreciez „produsul final”. Dar să mă laud, că am făcut multe şi mărunte nu-i în caracterul meu. Cea mai obiectivă notă pot să-mi pună oamenii.
– În primul interviu cu D-stră, ca preşedinte de raion, aţi spus că aţi păşit pragul biroului cu emoţii. Au trecut? V-aţi acomodat la masa preşedintelui? Aţi intrat în rol? Cum vă pare acum să fii în această funcţie?
– Acele emoţii au rămas în urmă. Dar în fiecare zi sunt obsedat de altele, provocate de evenimente, de întâlniri cu cetăţenii, de adoptarea unor decizii etc.
Iar la masa preşedintelui eu m-am aranjat abia după două luni de aflare în funcţie. Lucram la masa de alături, la care, de obicei, ne adunam cu cei invitaţi la diferite şedinţe şi întruniri.
În rol de preşedinte deja mă simt nu atât de încordat ca la început. Sincer vorbind, deşi aveam o bună experienţă de viaţă şi de conducător, aici m-am confruntat cu multe lucruri noi. În special, referitor la respectarea legislaţiei în domeniul administraţiei publice. Însă, dacă dau „de greu”, mă consult cu specialiştii, cu membrii fracţiunilor din componenţa consiliului raional şi mă strădui, de fiecare dată, să nu dau „în bară”.
– În acest timp aţi găsit şi probleme cu „barbă”, ce ar fi putut să fie soluţionate, dar s-au ratat şansele?
– Probleme au fost, sunt şi vor fi. Dar eu am venit în această funcţie nu pentru a arăta cu degetul la cineva şi a-mi motiva eşecurile prin inactivitatea cuiva. Dacă am acceptat acest post, apoi trebuie să lucrez şi să-i mobilizez şi pe alţii să procedeze în acelaşi mod.
Eu categoric îi dezapreciez pe cei ce îi tratează cu etichete şi epitete dezgustătoare pe predecesorii săi. Şi n-am plăcere să discut cu ei pe astfel de teme.
– Gura lumii zice că aţi început bine, cu entuziasm şi ardoare. Dar, totodată mai zice, că oare pe mult timp îi va ajunge lui Ghenadie Muntean forţe şi răbdare pentru a merge mai departe. Nu se va împotmoli în „scheme de afaceri”, în „relaţii de prietenie” cu antreprenorii şmecheri?
– Forţe, cunoştinţe şi dorinţe – toate le posed pentru a munci conştient, cinstit. Nu am necesităţi materiale exagerate. Iar moralitatea nu-mi va permite să mă implic în afaceri dubioase. Recunosc, încercări au parvenit din partea unor „parteneri”, dar din start au fost respinse şi propunerile, şi „prietenia”. Aici aşi vrea public să declar: „Nu încercaţi să mă măguliţi, să mă atrageţi în mreajă, că o să vă dau pe mâna legii!”
– La 5 mai aţi sărbătorit ziua de naştere. Au venit „cu flori” şi din aceştia, despre care ziceţi?
– Au fost vreo doi, dar nu le-am acordat atenţia respectivă. Cred, că au înţeles prin comportamentul rece faţă de ei.
– Dle preşedinte, vă amintiţi despre primele acţiuni ce le-aţi întreprins fiind în acest post?
– Chiar a doua zi după şedinţa consiliului raional, la care am fost votat în funcţie, am asistat la adunarea solemnă cu ocazia aniversării a XXVI-a a Poliţiei Naţionale. În sala de şedinţe era mai frig ca afară. De 4 ani aici nu funcţiona sistema de termoficare. Şi atunci am înaintat către consiliul raional propunerea de a aloca 240 de mii de lei pentru soluţionarea problemei. Apoi au urmat şi alte acţiuni, ce până la urmă s-au soldat cu rezultate pozitive.
– Enumeraţi câteva, despre care, posibil, mulţi nu ştiu.
– Să zicem, iluminarea stradală în comunele Voloviţa şi Rubleniţa pe traseul naţional renovat în cadrul programului „Compact”. Am semnat un acord de parteneriat cu primăriile respective în proporţii egale pentru alocarea surselor financiare la acest capitol. Acum pe aceste sectoare în decursul nopţii e luminos şi nu-i periculos pentru cetăţeni şi traficul rutier.
– La început de cale D-stră v-aţi propus trei obiective majore – construirea staţiei de epurare, renovarea spitalului raional şi dezvoltarea infrastructurii turismului. Se reuşeşte ceva în aceste aspecte?
– Da, obiectivul nr. 1 e staţia de epurare. De zeci de ani se discută această problemă şi nicidecum nu se mişcă „carul din loc”. Iniţiative şi proiecte au încercat să implementeze şi predecesorii preşedinţi şi primari de Soroca. Dar parcă e jurat să nu se producă acest lucru. Acum fac şi eu o tentativă. În februarie am fost în Slovenia pentru a ne familiariza cu proiectele deja implementate de compania „Rico”. Am negociat şi valoarea proiectului pentru Soroca – la 5 milioane de euro, anterior fiind de 7 milioane. Ni se acordă şi un grant în valoare de pînă la 20 la sută. Actualmente avem susţinerea Ministerului Mediului. E stabilit şi locul de construire a staţiei – în preajma fostei baze auto nr.11. Acum întrebarea e pe agenda Ministerului Finanţelor, unde se „şlefuieşte” mecanismul de alocare a banilor. Există premise reale ca în acest an să purcedem la etapa de proiectare şi demarare a lucrărilor propriu-zise.
A doua problemă – renovarea spitalului. În această toamnă instituţia va susţine examenul de acreditare în rol de spital regional. Se cer mai multe eforturi şi finanţe. Mi-am pus drept scop de a moderniza 4 secţii – de boli interne, de traumatologie, de chirurgie şi pediatrie. Consiliul raional m-a împuternicit să semnez un acord de creditare bancară pentru a soluţiona această chestiune. Acum se va face expertiza respectivă şi se va stabili valoarea cheltuielilor necesare. Sper să reuşim şi în acest domeniu.
Cât priveşte dezvoltarea turismului, apoi lucrările sunt în derulare continuă. Se va purcede la a doua etapă de reconstruire a cetăţii. Se intenţionează de a duce la bun sfârşit proiectul de renovare a muzeului prin repararea blocului nr.2 şi construirea unei galerii ce va uni edificiile. Prin intermediul ambasadei Japoniei se va renova holul şi se va instala o scenă nouă în Palatul Culturii.
Un lucru foarte important – reconstruirea drumului din punctul de încetare a lucrărilor de către compania „Strabag” în cadrul programului „Compact” la Zastînca, dinspre Voloviţa, până la podul „Bechir” şi lărgirea acestui pod.
– Dle preşedinte, obiectivele sunt măreţe, dar ştim că posibilităţile financiare sunt limitate.
– Aţi nimerit în ţintă. Bugetul raional nu ne permite prea tare să ne răsfăţăm. La fel şi cel republican. Însă mai mizăm pe colaborarea cu partenerii externi. În special cei din România, în cadrul Euroregiunii „Nistru”. Mai nou, cu atragerea investiţiilor din Cehia, alte ţări membre ale Uniunii Europene.
Iată un exemplu. În martie am întreprins o vizită la Vaslui şi am negociat cu autorităţile judeţene alocarea a 22 mii de euro pentru procurarea echipamentului sălii de sport a şcolii raionale de profil.
Eu ştiu cum se câştigă banii şi cum raţional să-i cheltuim. Alte obstacole în afară de nivelul redus de finanţare nu întâlnesc. Dar mai ştiu cum să-mi argumentez intenţiile şi să-mi apăr poziţiile şi aici, şi la Chişinău, şi în cadrul negocierilor cu partenerii externi.
Am identificat şi businessmani ce ar investi în construirea podului peste Nistru. Dar se cere şi acordul Ucrainei, ce nu-l avem oficial până în prezent.
– Acum am putea vorbi despre satisfacţiile şi decepţiile D-stră, activând în noua postură?
– Unele realizări le-am enumerat deja, care mi-au produs o satisfacţie morală. Până în prezent în nimic nu m-am decepţionat, fiindcă sunt optimist. Dacă mi-am determinat scopul, apoi insistent merg spre realizarea lui.
Una mă deranjează, sunt limitat în timp. Şi a doua, nu pot să-i susţin pe toţi cei ce-mi solicită ajutorul financiar. Dar cred că sunt dificultăţi temporare.
– Într-o anterioară discuţie cu D-stră aţi spus că nu o să faceţi revoluţie în cadre. Totuşi, au urmat unele demiteri şi numiri în posturile vacante. Au apărut noi criterii în selectarea pretendenţilor în funcţii publice?
– Nimic nou. Numai competenţă profesională, capacităţi organizatorice, iniţiativă şi disciplină executorie. Cei ce au părăsit posturile nu au făcut-o sub presiunea mea, iar cei ce au venit în locul lor, apoi au fost selectaţi în bază de concurs, de o comisie specială.
La concret, şeful direcţiei agricultură a ales un nou serviciu într-o companie străină, şeful direcţiei asistenţă socială a plecat după expirarea contractului. Am desfiinţat doar secţia de transport, care s-a dovedit a fi neeficientă şi conform investigaţiilor de audit intern, a generat supracheltuieli considerabile.
Sancţiuni disciplinare pe parcursul celor 150 de zile de activitate n-am aplicat nici una. Dar doresc ca funcţionarii să fie responsabili, disciplinaţi, oneşti. Cine nu respectă aceste criterii pot singuri să facă concluzii. Eu doar le amintesc unora că au familii, copii, pe care trebuie să-i întreţină şi să-i îndrepte pe drumul vieţii. Aceasta influenţează mai mult decât o sancţiune disciplinară.
Acum avem locuri vacante de şef al direcţiei agricultură şi alimentaţie, şef al secţiei economie, director la tabăra „La Dumbravă”, specialişti în secţia juridică şi cea de relaţii funciare şi cadastru.
– Dar mai lipsesc şi doi vicepreşedinţi?
– E o problemă şi aceasta. Cei ce ar dori, nu prea corespund rigorilor, alţii nu prea doresc să se încadreze în serviciul public. Cu toate acestea, s-a ajuns la o înţelegere şi în viitorul apropiat un vicepreşedinte al raionului va fi desemnat. Deocamdată, nu spun numele, dar veţi afla de curând.
– Să revenim la tema preferată – agricultura, domeniu, ce e preferenţial pentru zona noastră, domeniu ce generează profit, dar şi multe griji. Nu vă atrage iarăşi covorul verde de grâu şi mirosul florilor din livezi?
– Dar cum credeţi? 22 de ani fiind director de întreprindere agricolă şi într-un moment să te rupi de la pământ? E ceva imposibil pentru un agrarian.
În general, pentru toţi agricultorii ne străduim să stabilim relaţii directe de colaborare cu partenerii din România, din Belarusi, alte ţări pentru a elabora proiecte comune şi ca ei să obţină acces la noi pieţe de livrare a producţiei.
– Sunteţi şi preşedinte al organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat. Politicul nu vă încurcă în exercitarea funcţiilor de preşedinte al raionului?
– Nici într-un mod. Cu politica mă ocup doar în afara orelor de serviciu şi nu permanent. Aceasta o poate confirma majoritatea subalternilor, consilierilor, primarilor. Exemplu poate servi repartizarea fondurilor financiare pentru diferite lucrări, acţiuni, evenimente. Să zicem, satul Oclanda. Primarul, dar şi directorul gospodăriei sunt exponenţi ai PSRM, dar pentru această localitate au fost alocaţi 100 de mii de lei pentru reparaţia grădiniţei şi încă 100 de mii pentru procurarea unui edificiu destinat oficiului medicului de familie.
Mai afirm odată, că apartenenţa de partid a liderilor locali, a directorilor şi altor conducători nicidecum nu-mi influenţează opţiunile şi deciziile. Mă strădui să conlucrez constructiv cu toate fracţiunile din componenţa consiliului raional şi să găsim puncte de tangenţă în adoptarea hotărârilor.
– Oamenii s-au desprins să nu prea creadă în sinceritatea liderilor de partid. Veţi fi o excepţie?
– Tendinţa de a consolida credibilitatea în sinceritatea declaraţiilor şi acţiunilor o să le confirm prin activităţi concrete, vizibile, ce vor susţine iniţiativele, vor contribui la soluţionarea problemelor şi eliminarea tensiunilor din societate. Aceasta o pot promite şi ulterior o să vă convingeţi în cele declarate.
– Vă dorim succese!
– Vă mulţumesc. Şi eu doresc colaboratorilor „Ziarului Nostru” să fie operativi, imparţiali, obiectiv să reflecte realitatea.
Boris Todirel
