Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial. Creșterea temperaturii globale, intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, poluarea aerului, degradarea resurselor de apă și modificarea ecosistemelor afectează sănătatea oamenilor din toate regiunile lumii.
Conform estimărilor Organizația Mondială a Sănătății, între anii 2030 și 2050 schimbările climatice ar putea provoca aproximativ 250.000 de decese suplimentare anual, ca urmare a malnutriției, malariei, diareei și stresului termic. Costurile directe pentru sănătate sunt estimate la 2–4 miliarde USD pe an până în 2030.
Temperatura medie globală este deja cu aproximativ 1,1–1,3°C mai mare comparativ cu perioada preindustrială, iar ultimii ani au fost printre cei mai călduroși înregistrați vreodată.
Impactul temperaturilor ridicate asupra sănătății
Valurile de căldură sunt din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai îndelungate. Expunerea prelungită la temperaturi extreme poate provoca:
- insolație și șoc termic;
- deshidratare severă;
- agravarea bolilor cardiovasculare;
- insuficiență renală;
- agravarea bolilor respiratorii;
- creșterea mortalității în rândul persoanelor vulnerabile.
Persoanele cele mai expuse sunt:
- vârstnicii;
- copiii mici;
- femeile însărcinate;
- persoanele cu boli cronice;
- lucrătorii care activează în aer liber.
În Europa, valul de căldură din anul 2022 a fost asociat cu peste 61.000 de decese suplimentare. Specialiștii estimează că, fără măsuri de adaptare și reducere a emisiilor, numărul victimelor va continua să crească.
Poluarea aerului și bolile respiratorii
Schimbările climatice agravează poluarea aerului prin creșterea concentrației de ozon la nivelul solului, incendii de vegetație și perioade mai lungi de secetă.
Poluarea aerului este responsabilă anual de aproximativ 7 milioane de decese premature la nivel mondial și contribuie la apariția:
- astmului bronșic;
- bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC);
- cancerului pulmonar;
- infarctului miocardic;
- accidentului vascular cerebral.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili, deoarece plămânii lor sunt în dezvoltare și absorb proporțional mai mulți poluanți decât adulții.
Extinderea bolilor infecțioase
Creșterea temperaturilor și modificarea regimului precipitațiilor favorizează dezvoltarea și răspândirea insectelor și altor vectori de boli.
Printre afecțiunile care se pot extinde se numără:
- boala Lyme;
- malaria;
- febra dengue;
- virusul West Nile;
- encefalitele transmise prin căpușe.
Organismele care transmit aceste boli își extind arealul geografic către regiuni în care anterior nu puteau supraviețui.
Fenomene meteorologice extreme
Inundațiile, furtunile puternice, secetele și incendiile de vegetație produc efecte imediate și pe termen lung asupra sănătății.
Acestea pot provoca:
- traumatisme și decese;
- contaminarea apei potabile;
- răspândirea bolilor diareice;
- distrugerea infrastructurii medicale;
- lipsa accesului la servicii de sănătate;
- tulburări psihologice.
După dezastre naturale, riscul de anxietate, depresie și stres post-traumatic poate crește semnificativ, afectând atât adulții, cât și copiii.
Impactul asupra alimentației și securității alimentare
Schimbările climatice influențează direct producția agricolă prin:
- secete prelungite;
- temperaturi extreme;
- degradarea solului;
- reducerea resurselor de apă.
Potrivit estimărilor internaționale, randamentul culturilor agricole poate scădea cu 10–25% în multe regiuni ale lumii până la jumătatea secolului.
Consecințele sunt:
- creșterea prețurilor alimentelor;
- acces redus la produse nutritive;
- malnutriție;
- deficit de vitamine și minerale.
Copiii, femeile însărcinate și persoanele cu venituri reduse sunt cele mai afectate.
Impactul asupra sănătății mintale
Efectele schimbărilor climatice nu sunt doar fizice. Fenomenele extreme, pierderea locuințelor, nesiguranța economică și teama privind viitorul contribuie la:
- anxietate;
- depresie;
- stres cronic;
- tulburare de stres post-traumatic.
Conceptul de „eco-anxietate” este din ce în ce mai frecvent, în special în rândul tinerilor preocupați de efectele schimbărilor climatice asupra viitorului planetei.
Situația în Republica Moldova
Republica Moldova este considerată una dintre țările europene vulnerabile la schimbările climatice.
În ultimele decenii s-au observat:
- creșterea temperaturii medii anuale cu peste 1°C;
- perioade mai frecvente de secetă;
- valuri de căldură intense în sezonul estival;
- precipitații torențiale și inundații locale;
- reducerea resurselor de apă disponibile.
Aceste fenomene contribuie la:
- creșterea riscului de boli cardiovasculare și respiratorii;
- agravarea alergiilor sezoniere;
- afectarea producției agricole;
- creșterea riscului de boli asociate apei contaminate;
- afectarea sănătății mintale și a bunăstării populației.
Ce putem face pentru a proteja sănătatea?
La nivel individual:
- consum redus de energie;
- utilizarea transportului public, mersul pe jos și bicicleta;
- plantarea arborilor și protejarea spațiilor verzi;
- hidratarea corespunzătoare în perioadele caniculare;
- protecția împotriva radiațiilor UV;
- informarea din surse oficiale privind alertele meteorologice.
La nivel comunitar și național:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- dezvoltarea energiei regenerabile;
- îmbunătățirea calității aerului;
- consolidarea sistemelor de sănătate;
- dezvoltarea planurilor de adaptare la schimbările climatice;
- educarea populației privind riscurile climatice.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare reală și tot mai evidentă pentru sănătatea publică. Ele afectează calitatea aerului, accesul la apă și hrană, favorizează răspândirea bolilor infecțioase și cresc riscul de îmbolnăvire și deces prematur. Protejarea mediului înseamnă protejarea sănătății oamenilor. Fiecare acțiune pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice contribuie la construirea unei societăți mai sănătoase, mai reziliente și mai sigure pentru generațiile viitoare.
CS Soroca
