Digitalizarea nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială pentru competitivitatea economică. Aceasta este convingerea lui Ion Bodrug, președintele ACETI și fondatorul Digital Innovation Hub of Moldova. Cu peste 25 de ani de experiență în management, administrație publică, dezvoltare regională și transformare digitală, el vorbește despre rolul tehnologiei în economie, provocările Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM-urilor) și direcția în care se îndreaptă Republica Moldova.
Prezentarea de rigoare:
Printre alte roluri importante în cariera sa, Ion Bodrug a condus Agenția de Dezvoltare Regională Nord și a fost vicepreședinte al Consiliului pentru Dezvoltare Strategică Instituțională al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
Jurist de profesie, cu un masterat în integrare europeană. Dincolo de activitatea profesională, este un aprig promotor al schimbării digitale în mediul de afaceri și în societate.
S-a născut și locuiește la Bălți. Este căsătorit și tată a trei copii.
– Domnule Bodrug, începem cu ACETI. Ce este, mai exact, și cu ce se ocupă?
– ACETI este Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale, o organizație care reunește peste 20 de companii specializate în servicii educaționale, elaborarea de studii și analize, previziuni economice, consultanță, audit, certificări și formare în domeniul IT.
Membrii noștri oferă, de asemenea, dezvoltare de software la comandă, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web, distribuția și furnizarea de produse și soluții IT, precum și servicii de elaborare a planurilor de afaceri, marketing și promovare. Pe înțelesul tuturor, ACETI este o
organizație care ajută mediul de afaceri și instituțiile să folosească tehnologia în mod strategic. Nu vorbim doar despre internet sau rețele sociale, ci despre transformare digitală reală: automatizare, optimizarea proceselor, comerț electronic, securitate cibernetică și competențe digitale. Rolul nostru este să facem legătura dintre sectorul IT, antreprenori și autorități.
– Și Digital Innovation Hub of Moldova. Ce înseamnă și ce rol are această structură?
– Digital Innovation Hub of Moldova este un ecosistem creat la inițiativa ACETI, inspirat din modelul hub-urilor europene dedicate transformării digitale. DIH of Moldova este platforma prin care putem oferi servicii concrete de transformare digitală pentru companii, practic, un one-stop shop pentru digitalizare. Asta înseamnă că antreprenorii nu trebuie să alerge dintr-o instituție în alta pentru a găsi soluții. Într-un singur loc, ei pot primi evaluare a nivelului de digitalizare, consultanță tehnică, acces la experți, sprijin pentru identificarea finanțărilor și posibilitatea de a testa tehnologii înainte de a investi.
De la începutul acestui an, hub-ul nostru a obținut statutul de European Digital Innovation Hub (EDIH) din partea Comisiei Europene. Este o recunoaștere importantă, pentru că ne conectează la rețeaua europeană de hub-uri digitale și ne permite să lucrăm la standarde europene.
Pentru IMM-uri, acest lucru înseamnă acces la expertiză europeană, parteneriate internaționale și o integrare mai rapidă în ecosistemul digital european. Practic, DIH of Moldova devine punctul de intrare pentru companiile care vor să se transforme digital, dar nu știu exact de unde să înceapă sau cu cine să lucreze.
– IT-ul este o „pâine de mâncat” sau o necesitate vitală?
– Și una și alta. Pentru mulți tineri este o oportunitate profesională foarte bună. Dar, dincolo de asta, digitalizarea este o necesitate vitală pentru competitivitatea economică. O afacere care nu investește în tehnologie riscă să rămână în urmă. Nu mai discutăm dacă trebuie să digitalizăm, ci cât de repede o facem.
– Cât de familiarizată este societatea cu tehnologiile digitale?
– La nivel de utilizare zilnică, societatea este destul de conectată. Problema apare la nivel strategic, în special, în rândul IMM-urilor din regiuni. Mulți antreprenori folosesc tehnologia limitat, fără o strategie clară. Antreprenorii trebuie să vadă digitalizarea nu ca pe o amenințare, ci ca pe un instrument de creștere sustenabilă. De aceea, prin ACETI și DIH of Moldova, oferim evaluări și recomandări personalizate pentru creșterea nivelului de digitalizare.
– Cum se măsoară intensitatea digitală? Există o unitate de măsură?
– Intensitatea digitală nu se măsoară în kilograme sau metri, dar este un indicator compozit. Analizăm dacă firma utilizează sisteme informatice, dacă are automatizare, dacă face comerț online, dacă folosește cloud, dacă investește în securitate cibernetică și în competențele digitale ale angajaților.
Pentru a avea un instrument adaptat realităților din Republica Moldova, ACETI a dezvoltat MIDIA – Instrumentul de Măsurare a Intensității Digitale a IMM-urilor. Este primul instrument național de acest tip, dezvoltat în baza instrumentelor europene de măsurare a maturității digitale, care oferă o diagnoză clară a nivelului de digitalizare al unei companii. Practic, antreprenorul vede unde se află și ce pași trebuie să facă pentru a deveni mai competitiv.
– Lucrați într-o asociație obștească non-profit. Din ce trăiți?
– ACETI este o organizație non-profit, ceea ce înseamnă că nu produce nimic, dar poate implementa proiecte și presta servicii specializate. Personal, am și activitate antreprenorială. Implicarea în zona digitală este, pentru mine, și o investiție în viitorul economic al țării.
– Suntem încă o „țară agricolă”? Când devenim hub tehnologic?
– Nu cred că trebuie să opunem agricultura tehnologiei. Agricultura modernă este tot mai digitalizată. Putem păstra tradiția și, în același timp, să dezvoltăm un ecosistem tehnologic puternic. Că agricultura are nevoie de tehnologizare am înțeles din copilărie. Am ieșit la prășit, ca mulți dintre noi, și țin minte foarte clar momentul când mi-am dat cu sapa peste degetele de la picior. A fost o lecție practică despre cât de important este să folosești „tehnologia” corect, chiar dacă pe atunci tehnologia era doar o sapă (zâmbește).
Gluma la o parte, agricultura nu este ceva de care trebuie să fugim. Problema nu este că suntem o țară agricolă, ci că trebuie să adăugăm valoare prin tehnologie. Avem specialiști buni, avem infrastructură digitală solidă. Transformarea, însă, necesită timp, investiții și politici coerente.
– Unde este cea mai urgentă nevoie de inovație digitală?
– În primul rând, în educație, unde accentul trebuie pus pe formarea competențelor digitale autentice, nu doar pe dotarea cu echipamente, table interactive sau calculatoare. Important este ca elevii și profesorii să știe să folosească tehnologia eficient, critic și creativ. Sănătatea este un alt domeniu unde soluțiile digitale pot eficientiza procesele și pot îmbunătăți calitatea serviciilor.
Bineînțeles, agricultura și industria. Tehnologia poate crește productivitatea și competitivitatea, mai ales pentru IMM-uri. Și, nu în ultimul rând, în administrația publică locală. Acolo unde cetățeanul interacționează direct cu statul, serviciile trebuie să fie rapide și simple. Digitalizarea înseamnă mai puțină birocrație și mai multă transparență. În general, acolo unde există procese lente sau ineficiente, acolo este și cea mai mare nevoie de digitalizare.
– În care etapă profesională v-ați simțit cel mai bine?
– Sincer, am încercat tot timpul să fac ceea ce îmi place și ceea ce simt că are sens. Indiferent că a fost vorba de dezvoltare regională, administrație publică sau transformare digitală, m-am implicat acolo unde am crezut că pot aduce valoare și unde m-am regăsit profesional.
Cred, cu tărie, că dacă nu primești plăcere din munca pe care o faci, dacă nu te motivează și nu te provoacă, nu merită să continui doar din inerție. Fără pasiune și convingere, succesul real nu vine. Poți avea funcții, titluri, dar nu vei avea satisfacție și nici rezultate durabile. Pentru mine, fiecare etapă a fost importantă tocmai pentru că am pus suflet în ceea ce am făcut.
– Există o confruntare simbolică între Bălți și Chișinău?
– Cred că este mai mult o percepție alimentată istoric și emoțional decât o confruntare reală. Bălțiul are identitatea și orgoliul său, Chișinăul are rolul său administrativ și economic, dar nu suntem în tabere diferite. Moldova este prea mică pentru rivalități interne; dacă vrem dezvoltare reală, trebuie să colaborăm și să ne concentrăm energia pe construirea unui ecosistem digital comun care să conecteze regiunile, să creeze oportunități egale și să ne facă competitivi la nivel european.
– Cum vă petreceți timpul liber? FIFA, CS, GTA sau pescuit?
– Sincer, nu prea am mult timp liber. Activitatea profesională este destul de intensă și implică multă responsabilitate. Dar atunci când reușesc să îmi fac loc în program, încerc să-l folosesc cât mai echilibrat.
Fac sport regulat în sală, pentru că mișcarea mă ajută să-mi mențin energia și claritatea mentală. Iar atunci când apare ocazia, nu ratez momentele petrecute cu familia și prietenii – mai ales dacă este vorba de o ieșire la aer liber și niște frigărui bine făcuți. Sunt lucruri simple, dar care încarcă bateriile mai bine decât orice aplicație digitală.
– Ce viitor le doriți copiilor?
– Le doresc competențe solide, capacitate de adaptare și gândire critică. Profesiile se schimbă rapid. Important este să fie pregătiți pentru o lume în continuă transformare.
