Alo, primăria? Care-i problema?

0
33

Sperăm că ați intrat în ritm și sunteți pregătiți pentru un nou episod în care primarii spun ce îi doare, atât pe ei, cât și pe localnici. Și da, în sfârșit am dat de o problemă care, până acum, ori nu era, ori nu o vedeau ei – consiliul local și interacțiunea cu acesta…

Vitalie Gusacinschi

Primarul s. Popeștii de Jos, r-nul Drochia

Problema:

Sunt multe, dar le luăm de la o margine și le rezolvăm pe cele mai strategice și arzătoare, ce ne stă nouă în puteri. În general, e vorba de salubrizare, apă, drumuri, tinerii plecați peste hotare – avem mai mult populație de vârsta a doua și a treia…

Este foarte greu să muncești într-o primărie, în condițiile în care există lume incompetentă, invidioasă… când mergi în fața consiliui și îi spui ce vrei să faci, el îți pune o sumedenie de întrebări fără sens. Dar, sperăm că va fi mai bine, pofta vine mâncând…

Ce se face:

Proiecte în derulare: am inițiat un serviciu de salubrizare, prin elaborarea unui proiect din Fondul Național de Mediu – prevede achiziționarea unui tractor dotat cu lopată pentru dezăpezire, cu încărcător frontal, cu o mătură în spate… cu două remorci, cu sistem de încărcare a pubelelor, a 700 de pubele de gunoi (tomberoane) cu volum de 120 l. și 70 de urne srtadale de gunoi. Acum suntem în procedură de achiziții publice…

Un alt proiect, „Europa este aproape”, vizează asfaltarea unei porțiuni de drum de aproximativ 1,9 km., valoarea proiectului e de 2 miloane… Avem la mână și un alt proiect, ce ține de aprovizionarea cu apă a localității, care urmează a fi implementat deja în 2026.

Victoria Prisăcari

Primărița c. Parcani, r-nul Soroca

Problema:

Calitatea drumurilor. A drumurilor locale, dar este vorba și de drumul raional care leagă satele Parcani și Voloave, cele care fac parte din comuna noastră. Și de drumul care leagă s. Voloave de centrul raional – pe aceste drumuri circulă copiii care merg la școală, oameni care se deplasează spre instituțiile publice raionale. Pentru ei, aceste drumuri sunt anevoiase.

Vorbim și de lipsa surselor financiare pentru a acoperi toate necesitățile – toate probleme le soluționăm conform posibilităților financiare care sunt reduse. Vorbim și de lipsa specialiștilor…

Ce se face:

Am aplicat la proiectul ce ține de managementul deșeurilor, unde a fost o condiție contribuția de zece procente a comunității – a fost dificil, dar l-am câștigat și suntem acum la etapa implementării.

Am mai aplicat la un proiect Diaspora Acasă Reușește, „Dar 1+3”,  acesta prevede amenjararea unui teren de joacă pentru copiii din s. Parcani. Mai câștigăm proiecte, se măreșteși  bugetul administrației publice locale, putem să obținem unele îmbunătățiri în localitate.

Anul trecut am avut, tot în cadrul programului „Dar 1+3”, un proiect ce ține de renovarea blocului alimentar la grădinița de copii din s. Voloave – de asemena, a fost nevoie de contribuția localității, dar oamenii sunt receptivi…

Iurie Marian

Primarul s. Rudi, r-nul Soroca

Problema:

Trăim în Republica Moldova și ne confruntăm cu aceleași probleme: lipsa specialiștilor, tineretul pleacă, respectiv, îmbătrânesc satele. Lumea vrea totul odată și azi. Acum. Pe fundalul bugetelor locale limitate, e greu… Avem mulți doritori pentru postul de primar, pe când la o funcție publică, de specialist, bate „vântul”…

Avem câțiva agenți economici care, și aceștia, folosesc diferite „ușițe” pentru a trece pe lângă plata impozitelor – în mare parte, veniturile bugetului local vin din impozitarea angajaților instituțiilor bugetare.

Ce se face:

Ne descurcăm cum putem. Lucrăm asupra apeductului, care este în stare de proiectare. Lucrăm asupra drumurilor locale, mai mult, în varianta albă. Mai facem câte o bucățică de asfalt, dar… o bucățică.

Luptăm pentru salubrizarea localității – înainte oamenii aruncau gunoiul în padurice, acum îl scot la poartă. Insist să folosesc anume cuvântul „luptăm”…

Ne străduim să marcăm toate sărbătorile la Casa de Cultură, cu participarea colectivelor locale… Ca primar, aș vrea să avem mai mulți vizitatori la evenimentele culturale – cândva veneau mai mulți… Dar pentru vedete de la capitală nu prea avem buget și nici consilierii locali nu ar da acordul să cheltuim așa bani.

Fiodor Golub

Primarul c. Vasilcău, r-nul Soroca

Problema:

O problemă rezultă din alta – s-a construit apeductul la Vasilcău, a apărut problema drumurilor locale, deteriorate în urma lucrărilor.

Mai este și birocrația care ne dă jos de pe picioare. Pentru un contor nou, verificat, e nevoie de reverificare – purtare pe drumuri, mai mult. Așa că, cei care zic că doar localnicii se confruntă cu birocrația, să știe că și primarii o fac la fel.

E mult volum de muncă – dacă trecem la tehnologii avansate și mergem pe digitalizare, lucrul, practic, trebuie dublat, în loc de preconizata eficcientizare a procesului. Același pachet de documente trebuie ștampilat și semnat fizic, dar, totodată, și în variantă electronică. În loc să simplificăm, noi complicăm mai tare. Și nici nu toate instituțiile au semnătură electronică… De exemplu, codul urbanistic nou prevede darea în exploatare doar în variantă electronică, iar noi ne-am trezit că o întreprindere privată nu dispune de semnătură electronică, fapt care întârzie realizarea proiectului.

Ce se face:

Suntem în curs de dezvoltare, la fel ca întreaga țară – apeductul s-a construit, urmează proiectarea lucrărilor de canalizare. Încercăm să facem față problemei drumurilor locale, pe fundalul ploilor de anul ăsta care au fost în exces.

Nu ne putem plânge: am avut finanțare pentru construcția apeductului, avem finanțare pentru un parc fotovoltaic – realizarea ambelor proiecte este pe ultima sută de metri. Am avut și contribuția locală pentru ambele proiecte.

Igor Romanciuc

Primarul s. Trifăuți, r-nul Soroca

Problema:

Drumul. Podul lui Bechir – este Hotărâre de Guvern, din 2003, care prevede că e drum public și nu îl repară nimeni. E public dar nu e clar cui aparține – nu e specificat. Nici Consiliul Raional nu îl face, nici noi nu avem dreptul – nu intră în competența primăriei. Pentru trifăuțeni este singra cale mai rapidă de acces spre centrul raional. Până la apariția Hotărârii din 2003, îl reparam cu efortul sătenilor. Acum…

Ce se face:

Ilumiarea satului e asigurată în proporție de nouăzeci la sută, iar reparația drumurilor locale este preconizată pentru anul viitor. Dacă ar veni vreun suport de la Guvern pentru asta, nu suntem contra.

Avem o grădiniță, cu două etaje, jumătate din spațiu nefiind ocupat. Ar fi bine și mă gândesc, dacă s-ar putea, cumva, de organizat o casă socială pentru bătrânii din sat. Spațiu avem, ideea există și e nobilă, acum vedem cum o realizăm și cu ajutorul cui. Am avut un suport adresat categoriilor nevoiașe – se aduceau prânzuri la pachet. Se adunau vreo 40 de oameni nevoiași, rămași fără de susținere. Acum colaborerea nu mai este, din păcate.

Larisa Gîncu

Primărița s. Redi-Cereșnovăț, r-nul Soroca

Problema:

Starea deteriorată a drumurilor locale după lucrările de aprovizionare cu apă. Gunoiștile, care nu sunt autorizate – oamenii aruncă deșeurile pe unde nimeresc. Locul unde s-a depozitat gunoiul de ani de zile reprezintă un focar de antisanitarie.

Migrația, natalitatea scăzută, care duc la depopularea satului. Lumea pleacă și, în asemenea condiții, școala noastră în două niveluri, sală sportivă și stadion, se află pe lista pentru a fi închisă. Avem vreo 17 copii acolo. Asta e – care pleacă la Voloave, care, la Soroca – părinții decid.

Ce se face:

Suntem pe ultima sută de metri în realizarea proiectului legat de aprovizionarea satului cu apă – urmează procedura de predare a lucrărilor. Ce ține de soluționarea problemei deșeurilor, am câștigat un proiect și am primit o parte din tehnică: tractorul, tocătorul de crengi, restul inventarului urmând mai târziu. Urmează să mai angajăm un tractorist care să se ocupe de colectare, bine că, după ședința consiliului local, am găsit fonduri pentru salarizarea lui.

Vom găsi resurse, după posibilități, pentru a face în alb drumurile din sat. Urmează să implementăm, în 2026, un proiect pe care l-am obținut deja, privind asfaltarea unei porțiuni de drum, valoarea lui cifrându-se la 2 milioane de lei.

PUBLICITATE