Cum o profesoară face diferența pentru elevii refugiați din Ucraina
Galina Plăcintă este profesoară de limbă română la Liceul Teoretic „Mihai Grecu” din Chișinău, unde predă limba română pentru mai mulți copii refugiați din Ucraina, atât din clasele primare, cât și din cele gimnaziale. Absolventă a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Galina a lucrat timp de 12 ani la Liceul Teoretic „Nicolae Casso” din satul Chișcăreni, raionul Sîngerei dar și cu organizații non-guvernamentale precum Ave Copii unde a acumulat o valoroasă experiență și a descoperit diverse abordări didactice, pe care astăzi le aplică în sala de clasă. „Am simțit că pot folosi experiența mea anume aici, unde ea este cu adevărat necesară. Pentru copiii care au ajuns într-o țară nouă, limba nu este doar un mijloc de comunicare, ci și o cale de a se simți mai siguri, de a-și face prieteni printre colegi și de a se integra mai ușor în viața școlară și socială”, spune Galina.
Pentru mulți copii refugiați, școala din Moldova a devenit locul unde învață normalitatea. Astăzi, în Republica Moldova trăiesc peste 4 300 de copii refugiați de vârstă școlară, dintre care 2.530 merg la școală, iar alții își continuă studiile online după curricula ucraineană, în laboratoarele EduTech sau acasă. La liceul „Mihai Grecu” sunt înscriși 33 de elevi refugiați.
Mai mult decât lecții: un spațiu de siguranță și încredere
Pentru a preda acestor elevi, Galina folosește metode simple și atractive: exerciții de îmbogățire a vocabularului, jocuri interactive care stimulează atenția și scenete prin care exersează comunicarea în situații asemănătoare celor din viața de zi cu zi. În plus, lecțiile îi încurajează pe copii să se sprijine reciproc și să lucreze în echipă.
„Începem cu cele mai simple lucruri – vocabular de bază, dialoguri elementare, teme inspirate din viața cotidiană. Treptat, copiii învață nu doar să înțeleagă, ci și să-și exprime gândurile, să pună întrebări și să comunice între ei”, spune profesoara.
Pentru mulți dintre ei, cea mai mare dificultate nu este limba în sine, ci bariera psihologică de a învăța o limbă nouă când deja se află într-o țară nouă și totul este necunoscut pentru ei. Pentru a face procesul educațional mai interactiv și mai accesibil, Galina folosește diferite metode și materiale didactice pentru a face procesul de învățare mai accesibil pentru acești elevi, iar munca sa dă roade.
Integrarea începe la școală
„Eu învăț limba română deoarece vreau să pot comunica și să înțeleg ce spun oamenii din jurul meu. Îmi doresc să pot merge la magazin și să pot să cer sau să întreb ceva. Cunoașterea limbii române îmi dă mai multă încredere, mă ajută să-mi fac prieteni noi și să mă simt mai bine aici, în Moldova”, mărturisește Daniil Pascenco, elev în clasa a IV-a „B” de la Liceul „Mihai Grecu”. Daniil este din Odessa, Ucraina, și a venit împreună cu familia sa în Republica Moldova în 2022. El a început să frecventeze acest liceu încă din clasa I, iar lecțiile de limbă română îl ajută în fiecare zi.
Cursurile de limbă română sunt una din intervențiile de coeziune socială, desfășurate de Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova, ca parte a parteneriatului cu UNICEF „Fiecare copil este protejat în Moldova”, cu suportul financiar al Guvernului Statelor Unite ale Americii.
„Sprijinirea copiilor refugiați înseamnă mai mult decât asistență, înseamnă să le oferim voce, vizibilitate și șansa de a fi parte din schimbare”, a subliniat Cristina Stratulat, ofițer programe de schimbări sociale și comportamentale, UNICEF.
În cadrul parteneriatului, copiii refugiați din Ucraina, dar și copiii din Moldova sunt implicați în activități culturale, sportive și artistice, unde își dezvoltă abilitățile sociale și de comunicare, spiritul de echipă și toleranța, dar și respectul reciproc pentru diversitate. Aceste activități contribuie nu doar la integrarea copiilor refugiați în comunitatea gazdă, ci și la crearea unui mediu incluziv în care toți copiii se simt acceptați și valorizați.
Pe lângă cursurile de limbă română organizate de membrii Grupului Interagențial pentru Educația Refugiaților, MEC, în parteneriat cu UNICEF, va introduce clase pregătitoare în școlile cu predare în limba română, pentru a-i ajuta pe elevii refugiați din Ucraina să învețe limba și să se integreze mai ușor.
În acest sens, a fost elaborat un curriculum de studiere a limbii române care va fi pilotat în câteva instituții de învățământ general. Aceste clase pregătitoare au fost concepute să corespundă principiilor predării unei limbi străine și vor utiliza resurse educaționale moderne, adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale copiilor refugiați, oferindu-le competențe de comunicare, cât și vocabularul necesar pentru înțelegerea materialelor predate în limba română.
„Studierea limbii române de către copiii refugiați este esențială pentru integrarea lor atât la școală, cât și în societate. Prin acțiunile pe care le desfășurăm, ne propunem să le facilităm accesul la învățarea limbii române, astfel încât să poată comunica liber cu profesorii și colegii și să beneficieze pe deplin de o educație de calitate”, a menționat Ivan Duminica, șef al Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
Această inițiativă face parte din eforturile mai ample ale Ministerului Educației și Cercetării de a sprijini integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional al Republicii Moldova. Integrarea acestora reprezintă o prioritate națională și reflectă angajamentul țării de a asigura accesul echitabil la educație pentru toți copiii. Politicile naționale promovează incluziunea, toleranța și respectul pentru diversitate, iar autoritățile, în parteneriat cu organizațiile internaționale, au elaborat programe de sprijin lingvistic, psihopedagogic și social pentru elevii refugiați. Aceste măsuri reflectă efortul constant al statului de a transforma școala într-un spațiu sigur și prietenos, unde fiecare copil – local sau refugiat – se poate dezvolta și contribui la o societate mai unită și mai rezilientă.
Învățarea limbii române le oferă copiilor refugiați nu doar acces la educație, ci și șansa reală de a se integra în societate, iar lecțiile de limbă română – fie cele organizate în afara orelor cu ajutorul profesorilor precum Galina, fie inițiativa MEC și UNICEF de a crea clase pregătitoare dedicate – îi sprijină pe elevii refugiați să se adapteze în școlile din Republica Moldova și să beneficieze de o educație de calitate.
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului UNICEF „Fiecare copil este protejat în Moldova”, implementat de Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova, cu sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite ale Americii.
