Fiecare obstacol vine ca o lecție și nimic nu este imposibil…
Funcție: directoare, Școala Sportivă pentru Copii și Juniori Florești
Data nașterii: 4 iulie, 1988, comuna Cuhureștii de Sus, Florești
Familia: soțul Valeriu, fiul Elisei, fiicele Anastasia și Sofia
Zodia: rac
Calitate apreciată: sinceritatea
Culoarea preferată: albastră și verde
Mâncarea preferată: mâncarea pregătită de soț
Cuhureștii de Sus, locul de baștină
M-am născut în comuna Cuhureștii de Sus, raionul Florești. Am avut norocul să cresc într-o familie iubitoare, alături de părinții mei care m-au suținut necondiționat. Familia mea a fost o ancoră pentru mine și un exemplu de dăruire și muncă. Sunt cea mai mare în familie, din cele trei surori, ele acum sunt stabilite în România.
Am relații foarte bune cu surorile, deși soarta a făcut așa că ne-a despărțit. Cea mijlocie este artistă, cântă acolo, în România. A făcut facultate de economie, dar, până la urmă, a luat alt drum. Și cea mai mică este stilist și mai lucrează în cadrul unei companii.
Am fost un copil șoțios
Copilăria mea a fost plină de muncă, de energie, curiozitate, jocuri cu copii în mahala, pe când astăzi jocurile la copii sunt mai mult gadget-urile.
Șotii am făcut multe în copilărie, eram un copil șotios. Mi-aduc aminte când am luat toată clasa de la școală și i-am dus la mine acasă să facem – De la 5 la 10. Și mama când ne-a văzut la mijloc de iarnă cu 32 de elevi din clasă, vă dați seama…. Asta a fost una din șotii, îmi plăcea să organizez ceva permanent, să fac diferite concursuri.
Profesorii ne-au dat un drum bun în viață
Am fost o elevă mereu dornică să cunosc ceva nou. Obiectele preferate au fost literatura universală, limba latină și limba română. Am fost în clasă cu profil umanist. Una din profesoarele mele preferate a fost profesoara de limba română, doamna Gorgan Ecaterina, de la care am învățat foarte multe. În genere, toți profesorii au fost foarte bravo și ne-au dat un drum bun în viață. Am absolvit liceul, 12 clase, după care am făcut Facultatea de turism. Deși plecasem din școală cu gândul că voi face jurnalism, am făcut turism și economie. După care, ulterior, am făcut masteratul în management educațional.
Drumul activității după studii
Mi-am început activitatea ca administrator la hotelul Jambo din Chișinău, după care, timp de șapte ani, am activat în cadrul Direcției Generale Educație, Cultură, Tineret și Sport la Căminul Elevilor ca șefă și, deja când a fost concursul pentru funcția de director a Școlii Sportive pentru Copii și Juniori, am depus dosarul la concurs. Mi-aduc aminte cu emoții prima zi de muncă. Era un amestec de entuziasm, de răbdare, dar și responsabilitate. Știam că fiecare pas pe care îl voi face va contribui la cine sunt astăzi.
În cadrul acestei instituții activez de doi ani și am reușit să fac multe lucruri frumoase pentru instituție.
Principială la serviciu, acasă mai îngăduitoare
Sunt o persoană dedicată familiei, fiind mamă a trei copii, două fete gemene și un băiat.
Băiatul 11 ani, fetele șapte anișori. Familia pentru mine este un nucleu de iubire, grijă, înțelegere. În familie mă străduiesc să creez un mediu plin de iubire și mă bucur mult că sunt susținută de soț.
Soțul este pilonul familiei noastre, un echilibru. Împreună reușim să ne completăm și să construim o familie unită și armonioasă. La serviciu sunt mai principială decât acasă. Acasă sunt mai îngăduitoare, mai mamă…
Principii după care merg prin viață
În primul rând, am înțeles că prin viață trebuie să ne înarmăm cu mare răbdare, cred cu tărie în onestitate, respect și perseverență și îmi gândesc pașii după ideea că fiecare obstacol vine ca o lecție și nimic nu este imposibil, din orice situație, este ieșire.
Prietenia, susținere necondiționată
Prietenia pentru mine este, în primul rând, motto-ul, “Prietenul la nevoie se cunoaște”. Prietenia înseamnă o susținere necondiționată. Am alături prieteni și am avut momente dificile în care am văzut că prietenul la nevoie se cunoaște.
Prieteni nu am mulți, puțini, dar buni.
Muzica preferată este cea de suflet
Iubesc muzica, îmi place muzica de suflet și muzica de relaxare. Muzica de suflet este acea muzică care ajunge direct la inimă, reușind să exprime emoții adânci și trăiri care nu pot fi descrise în cuvinte, muzica în care te regăsești.
Călătoriile, pasiune a întregii familii
Una din pasiunile mele sunt călătoriile. Nu în zădar am făcut turismul, îmi plăcea să vizitez multe locuri frumoase. Și optez pentru asta, insuflu asta și copiilor, să facem cât mai multe călătorii, deja cum ne permite bugetul. Am fost vara trecută în Grecia, o țară foarte frumoasă, preconizez să mai revenim acolo.
Cea mai fericită zi din viață
Fără îndoială, cea mai fericită zi din viața a fost acele clipe când mi-am ținut pentru prima dată copiii în brațe, când am devenit mamă. E un sentiment care… Sunt multe clipe fericite în viață, dar anume sentimentul când devii mamă, eu cred că e unul care le depășește pe toate.
Cele mai triste zile din viață-au fost trei zile care ne-au schimbat viața
Am trei zile în viața mea cele mai triste – 22 februarie 2017, 19 septembrie 2019 și 19 decembrie 2019. Sunt zile în care copiii mei au luat un alt drum în viață.
Au fost diagnosticați cu diabet zaharat tip 1. Și atunci am înțeles că viața a venit cu provocare pentru ei și nu numai pentru ei, dar și pentru mine. Acestea au fost cele mai triste zile din viața mea. Pentru că atunci când copiii sunt sănătoși, și tu ești ca mamă sănătoasă și împlinită. Dar, până la urmă, facem față provocărilor și trecem cu brio peste toate.
