Interviu cu d-l Eugeniu Şipcalov- vicepreşedintele raionului Ocniţa responsabil de sectorul agrar şi investiţii.
Cor: Deşi omul de la ţară este de cînd se ţine minte implicat la muncile cîmpului, creşte pîninea noastră cea de toate zilele, fiecare an agricol constituie pentru el un examen greu şi responsabil şi de susţinerea cu success al căruia depinde în ultima instanţă rezultatul final scontat la care tinde şi speară de totdeauna.
Na făcut excepţie nici cel curent. Deşi în primavară au căzut cantităţi suficiente de precepitaţii, vara producătorii agricoli, inclusiv, cei din raionul Ocniţa s-au confruntat cu temperaturi caniculare şi care n-au mai afectat acest meleag de mult timp. Şi dacă nordul Moldovei a mai fost întru-cîtva ferit de calimităţi grave, a mai căzut din cînd în cînd cîte o bură de ploie, sudul ţării a fost lovit mai ales în luna lui cuptor de o secetă cumplită în rezultat majoritatea culturilor, inclusiv floarea soarelui şi porumbul fiind compromise în proporţie de 80 şi chiar o sută de procente.
Ceva mai dornic a fost pământul cu cei care cultivă culture spicoase. Deşi plugarii ocniţeni se aţteptau la mai mult.
Cu ce rezultate întămpină sărbătoarea lor profesională angajaţii sectorului agrar? Un răspuns concludent la temă ne oferă Eugeniu Şipcalov – vicepreşedintele raionului Ocniţa responsabil de sectorul agrar şi investiţii.
Eugeniu Şipcalov: Precum suntem la curent specificul muncii omului de la ţară este de o aşa natură că el este năpădit de griji, căutări de soluţii coerente şi oportunităţi pentru aşi realiza dezideratul propus în permanenţă, inclusiv cînd se pune temelia recoltelor viitoare. De astfel de preocupări au fost obsedaţi agricultorii ocniţeni şi în primăvara trecută făcînd în acelaşi timp faţă mai multor provocări.
Ţin să remarc aici că atît cele 7800 hectare de grîu de toamnă şi 900 de orz au fost la timp fertilizate, prelucrate cu preparate de uz fitosanitar. A ţinut natura şi cu stăpînii ogoarelor bucurîndu-I cu precipitaţii din belşug. Dar precum se afirmă toate bune, speranţe la o roadă bogată mari, însă temperaturile de foc din lunile de vară au afectat semănăturile tocmai atunci cînd ele erau în faza finală de dezvoltare, adică cînd se umplea spicul, generînd astfel mari prejudicii culturilor spicoase. Iată o asemenea situaţie precară şi lea jucat festa producătorilor agricoli din raion. Iar dacă e să mă refer la concret apoi în medie pe raion s-au recoltat de pe fiecare hectar cîte respectiv 29 chintale de grîu de toamnă şi 31 de orz, ceea ce e cu mult mai puţin decît în anul precedent, Bunăoară, în 2023 hectarul la răsplătit pe plugar pentru munca depusă în medie cu a cîte 43 chintale de grîu de toamnă şi cam tot atîtea de orz.
Cor: Şi totuşi, din cîte ştiu, există în raion gospodării care şi în pofida calamităţilor naturale au înregistrat recolte mai mari decît media pe raion.
Eugeniu Şipcalov: Da aşa este. Exemplu concludent la capitolul respective poate servi gospodăria ţărănească ,, Eugeniu Condraţchii” din localitatea Corestăuţi care a strîns de pe fiecare hectar în medie cîte 42 chintale de grîu de toamnă, iar producătorii agricoli din Societateape Acţiuni ,, Interagroinvest” din Hădărăuţi şi Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bobul Auriu” din Grinăuţi cîte 40 chintale de boabe aurii fiecare.
Este benefic să mai remarc aici că producţia globală de grîu de toamnă constituie 22 mii 620 de tone, iar cea de orz-2790 tone. Dispunînd de o asemenea cantitate de cereale de prima grupă affirm cu siguranţă că securitatea alimentară cît şi cea furageră a raionului este asigurată integral, există posibilităţi pentru ca o anumită cantitate din ea să fie comercializată atît pe piaţa internă cît şi cea din extern.
Cor: Specificăm în debutul acestui interviu că zilele de foc din luna lui cuptor au afectat mai ales culturile tîrzii, cu preponderenţă în raioanele de sud ale republicii.
La singur că temperaturile extrem de ridicate care s-au menţinut şi aici, la nordul Moldovei, au generat perderi de roadă şi gospodăriilor agricole ale raionului Ocniţa?
Eugeniu Şipcalov: Cu regret, situaţia precară creată în rezultatul arşiţii din vara trecută a compromis o bună parte din roada de culturii tîrzii şi în majoritatea localităţilor ocniţene. Dar mai mult au suferit din motivul temperaturilor exagerate terenurile cultivate cu porumb. Am în vedere în primul rind gospodăriile mari şi mici, ţărăneşti din satele şi comunele Dîngeni, Naslavcea, Bîrlădeni, Mihălăşeni şi altele.
Puţin mai facilă s-a dovedit a fi starea de lucruri persistentă pe cele 7120 hectare ocupate cu floarea soarelui. Deşi vremea toridă şi-a lăsat amprenta sa negative asupra dezvoltării şi acestei culturi.
Cor: Sunt la current, d-le Eugeniu Şipcalov că în ultimul timp plugarii ocniţeni acordă o atenţie mai sporită cultivării unea asemenea culturi valoroase precum este soia.
Ce motivaţie a stat la baza luării acestei decizii?
Eugeniu Şipcalov: Da, aciastă bună intenţie este întradevăr salutabilă căci dacă cu cîţiva ani în urmă terenurile însămănţate cu cultura în cauză ocupa doar undeva 600-700 de hectare, apoi în cel current circa 1500 de hectare, adică de două ori mai mult. Iar intenţia în cauză se explică mai mult prin faptul că soia este nu numai un product alimentar valoros. Aciastă cultură este considerate drept un premărgător eficient pentru alte diverse plante ea facilitînd acumularea în sol a unei cantităţi mai mari de azot.
Cor: În timp ce terenurile predestinate soei se extend, cele însămînţate cu sfeclă pentru zahăr bat, să zic aşa, pasul pe loc, sunt de cîteva ori mai reduse de cît în anii 80-90 ai secolului trecut.
Eugeniu Şipcalov: Cu adevărat este aşa. Iată deja o perioadă îndelungată de timp suprafeţele însămînţate cu sfeclă pentru zahăr nu depăşesc annual 1200-1400 de hectare pe cînd în perioada pe care aţi menţionat-o D-voastră aceste suprafeţe constituiau 8-9 mii de hectare. Regretabil, dar există în raion şi gospodării care în genere s-au dezis de a cultiva aciastă cultură tehnică preţioasă.
Pricini sunt multe însă principalul rezidă în faptul, cred eu, că în primul rînd mici sunt preţurile de achiziţionare a producţiei greu şi cu multe cheltuieli crescute şi în al doilea rînd nu sunt reciproc avantajoase relaţiile dintre producători şi întreprinderile de prelucrare.
Este salutabil că rezultate pozitive la cultivarea culturii în cauză înregistrează anual Societatea cu Răspundere Limitată ,, Dîngenarul”, Societatea pe Acţiuni ,,Interagroinvest” din Hădărăuţi şi altele. De notat că aceste gospodării preconizează pentru ca suprafeţele predestinate acestei culturi să fie majorate şi în continuare.
Voi mai reitera că în toamna curentă producătorii de sfeclă pentru zahăr de pe fiecare din cele 1380 de hectare au recoltat cîte 280 chintale de rădăcini dulci.
Cor: Dar cum au suportat condiţiile climaterice complicate din acest an pomicultorii din raion consideraţi pe bună dreptate meşteri iscusiţi în obţinerea unor recolte bogate şi calitative de fructe ? Sau au avut ei de suferit de pe urma secetei mai puţin?
Eugeniu Şipcalov: Că pomicultura este în raionul Ocniţa o ramură nu numai tradiţională dar şi profitabilă ne mărturiseşte şi acel fapt că plantaţiile multianuale se extinîd aici pe o suprafaţă destul de impunătoare 5069 hectare. Dacă e să mă refer succint la avantajele ramurii în cauză apoi ţin să menţionez că producătorii de fructe au întrprins şi în anul curent acţiuni relevante, au manifestat o atitudine tranşantă pentru ca procedeele agrotehnice necesare să corespundă tuturor rigoriilor. În rezultat nici rezultatele nu s-au lăsat prea mult aşteptate livădarii obţinînd o cantitate suficientă de producţie vitaminică.
Problema principală rezidă în comercializarea producţiei crescute. Cu toate că s-a recoltat o roadă suficientă de fructe, cu preponderenţă mere, din motivul lipsei peţei de desfacere, că majoritatea gospodăriilor nu dispun de capacităţi necesare de păstrare a producţiei ea se comercializează la preţuri mici întreprinderilor de prelucrare.
Cor: Un alt specific al muncii plugarului rezidă că o pîine deja s-a strîns iar alteea I se pune o temelie sigură din toamnă. Şi în acest context ţin să vă întreb, d-le Eugeniu Şipcalov, în ce condiţii s-a desfăşurat semănatul culturilor de toamnă, cum arată actualmente terenurile în care s-au încorporat seminţele de grîu şi orz de toamnă?
Eugeniu Şipcalov: Conjugîndu-şi plenar eforturile, mecanizatorii raionului Ocniţa au încheat cu bine semănatul de toamnă şi consider că nu există temeri ca ele să fie grav afectate în iarna curentă de temperatui joase.
Recapitulînd cele expuse anterior voi specifica cu satisfacţie şi licăr de bucurie în suflet că şi într-un an agricol complicat toţi cei care activează în sectorul agrar s-au mobilizat, au manifestat coerenţă şi responsabilitate vizînd obligaţiunile asumate de a ne pune pe masă pîinea noastră cea de toate zilele.
Voi mai reitera că un aport pe măsură la obţinerea unui rezultat final scontat şi-a adus conducerea raionului Ocniţa şi care îl are la cîrma sa pe Iurie Plopa- un conducător competent şi înzestrat cu har de bun gospodar, şeful Serviciului de consulanţă în agricultură şi economie , Igor Oboroc, conducătorii gospodăriilor agricole şi administraţile publice locale , alte personae responsabile din domeniul agrar.
Şi dat fiind la 24 noiembrie marcăm sărbătoarea profesională a lucrătorilor din agricultură şi industria alimentară îi felicit din suflet pe toţi cei care şi-au legat destinul de pământ, le mulţumesc mult pentru munca depusă cu abnegaţie şi dăruire de sine şi fie ca anul care vine să-i bucure cu roade bogate şi speranţe realizate.
Cor: Vă mulţumesc mult pentru interviu şi fie ca urările de bine ale D-voastră să-i mobilizeze la noi realizări pe stăpînii ogoarelor.
A intervievat: Mircea Ciobanu
