Interviu cu Eugeniu Şipcalov – vicepreşedintele raionului Ocniţa responsabil de sectorul agrar şi investiţii.
Cor: Se afirmă şi nu fără temei că toamna e anotimpul când se numără bobocii, când pământul împovărat de roada crescută cu trudă şi sudoare îl răsplăteşte din plin pe omul de la ţară pentru sacrificiile sale cu rodul tăinuit în adâncurile lui.
- Dacă e să ne referim la producătorii agricoli din raionul Ocniţa apoi ei, slavă Domnului, au ce număra în perioada actuală a anului care este mult mai generoasă faţă de cea din anul precedent afectat de o secetă cumplită şi care a compromis o bună parte din roada crescută.
Este de notat, că datorită nu numai muncii cu abnegaţie a plugarilor dar şi ploilor căzute din belşug pe ogoarele ocniţene a crescut atât o recoltă bogată de cereale de prima grupă cât şi de culturi târzii. Iar pentru a face faţă obligaţiunilor asumate, în gospodăriile agricole ale raionului sau luat din timp măsurile de rigoare pentru ca acest rod bogat al pământului să fie strâns şi depozitat organizat, operativ până la stabilirea definitivă a timpului rece evitându-se, astfel, ploile şi înghețurile.
Dar mai la curent cu starea de lucruri la comportamentul dat este Eugeniu Şipcalov – vicepreşedintele raionului Ocniţa pe care l-am rugat să-i familiarizeze cu situaţia persistentă la moment în sectorul agrar pe cititorii „Ziarului Nostru” – publicaţie combativă, actuală şi apreciată la justa valoare aici, la Nordul Moldovei.
Eugeniu Şipcalov: Ţin să remarc în debutul acestui interviu că pentru ca strânsul culturilor târzii să decurgă organizat, în termeni restrânșii şi cu pierderi minimale de roadă gospodăriile din raion au pus din timp la careul găzinţei nu numai tehnica agricolă necesară, dar şi în condiţii economico-financiare nu atât de favorabile când preţurile cresc ca ciupercile după ploaie s-a procurat o cantitate suficientă de carburanţi şi lubrifianţi, sau luat alte măsuri de rigoare. Iar aceste străduințe au permis pentru ca chiar din primele zile strânsul culturilor târzii să se desfăşoare cu ritmuri susţinute şi respectarea principalelor norme agrotehnice.
Obsedaţi de grijile pământului au fost în această toamnă producătorii agricoli din Societatea cu Răspundere Limitată „Inatol-Agro” din s. Gîrbova şi la cârma căreia se află de câteva decenii un harnic, competent şi priceput gospodar Ion Tomai. Finalizând la un nivel susţinut secerişul spicoaselor şi obținând o recoltă bogată de grâu şi orz de toamnă, agricultorii din localitatea menţionată au dus la bun sfârșit şi recoltarea culturilor de grupa a doua, pământul răsplătindu-i la fel cu recolte pe măsura aşteptărilor.
Cor: Suscită consider satisfacţie şi faptul că şi în pofida diverselor incertitudini ce ţin de condiţiile meteorologice în majoritatea gospodăriilor din raion s-a strâns şi o recoltă suficientă de floarea soarelui.
Eugeniu Şipcalov: Da, aşa este. De pe fiecare din cele 7500 hectare ocupate cu floarea soarelui s-au recoltat în medie pe raion câte 22 chintale de seminţe oleaginoase. Iar în asemenea gospodării precum ar fi Societatea cu Răspundere Limitată „Inatol-Agro” din s. Gîrbova, „Dîngenarul”, gospodăria ţărănească „Condraţchi Eugeniu” din Corestăuţi la hectar s-au strâns câte 32-35 chintale de seminţe.
Aceiaşi atmosferă încordată şi mobilizare de forţe a dominat în timpul campaniei de recoltare şi în gospodăria agricolă din Bîrlădeni condusă de ani buni de un specialist de certă valoare şi care şi-a consacrat întreaga viaţă sectorului agrar din localitate Tatiana Pavliuc care pentru succesele înregistrate a fost decorată cu înalta distincţie – Ordinul de Onoare.
Revenind la recoltarea din vara trecută a spicuoaselor ţin să remarc aici că gospodăria a căpătat în medie pe raion cel mai înalt indice la recoltarea orzului de toamnă-68 chintale la hectar, iar gospodăria ţărănească „Condraţchii Eugeniu” câte 79 chintale de grâu.
Graţie străduințelor plugarilor din partea locului, aplicarea de tehnologii inovative cât şi a condiţiilor climaterice favorabile au rodit la Bârlădeni din plin în acest an şi culturile de grupa a doua. De mai notat că pe câmpurile bârlădene a funcţionat tehnică modernă care şi le-a permis participanţilor la recoltare de a activa productiv, de a elibera terenurile de resturi de vegetaţie şi a le pregătit pentru însămânțările viitoare. Iar roada crescută de culturi târzii a permis gospodăriei nu numai de a satisface necesităţile proprii, dar şi să se achite integral cu cotaşii cât şi de a comercializa o bună parte din ea.
Cor: D-le Eugeniu Şipcalov, sunt la curent că o atenţie sporită în ultimul timp în raionul Ocniţa i se acordă cultivării uneia asemenea culturi tradiţionale precum ar fi soia.
Cu ce rezultate s-au soldat aceste bune intenţii ale agricultorilor?
Eugeniu Şipcalov: În anii precedenţi recolta de această cultură foarte avantajoasă se menţinea la un nivel mai scăzut decât posibilităţile existente.
În prezent, însă, situaţia este de o altă natură şi mulţii s-au convins de importanţa acestei culturi, o cultivă pe suprafeţe mai extinse. Aplicând precedentele necesare, seminţe de calitate, administrând alte măsuri eficace actualmente unele gospodării ocniţene obţin la hectar recolte destul de satisfăcătoare.
Se are în vedere în vedere gospodăriile agricole mari şi cele ţărăneşti din localităţile Bârlădeni, Grinăuţii, Dîngeni, Gîrbova şi altele.
Cor: Dar cum le-a răsplăti,t d-le Eugeniu Şipcalov, sacrificiile plugarilor ocniţeni plantaţiile de sfeclă pentru zahăr, cultură care în raion este întru-câtva ignorată, iar gospodăriile pe care o cultivă le poţi număra pe degetele de la o singură mână.
Ce aveţi a ne relata concret la capitolul respectiv?
Eugeniu Şipcalov: Da, eu sunt de acord cu D-voastră. Dacă prin anii 80-90 ai secolului trecut în gospodăriile raionului Ocniţa se cultivau în fiecare an 8-9 şi mai multe mii de hectare însămânțate cu sfeclă pentru zahăr, apoi în cel curent doar 1200 ha. Suscită satisfacţie doar faptul că unele gospodării planifică să planteze în viitorul apropiat cultura în cauză pe suprafeţe mai mari. Actualmente cultivă cu succes această cultură Societatea cu Răspundere Limitată „Dîngenarul”, Societatea pe Acţiuni „Interagroinvest” din Hădărăuţi şi altele. Dacă e să mă refer la productivitatea solului, apoi în toamna curentă în medie pe raion la hectar s-au căpătat câte 350 chintale de rădăcini dulci, iar producătorii de sfeclă din Dîngeni unde totul este pus la punct, se utilizează tehnologii inovative – 500 chitale.
Cor: Bănuiesc eu, nici, pomicultorii ocniţeni n-au fost scutiţi în toamna curentă de diverse probleme, nu pe deplin sunt satisfăcuţi ei de rezultatele muncii depuse?
Eugeniu Şipcalov: Cea mai stringentă dintre ele a fost şi este ca şi în anii precedenţi comercializarea producţiei vitamince. Cu toate că s-a obţinut o roadă aşi zice suficientă de fructe, majoritatea gospodarilor nu dispun de frigidere de o capacitate sporită din care motiv o bună parte de fructe, inclusiv mere, se realizează la preţuri de răzorii întreprinderilor de prelucrare. Unica soluţie, consider eu, de a pune punct problemei vizate rezidă în asocierea producătorilor de producţie vitaminică în cooperative mari prin intermediul cărora ei ar procura capacităţi mai mari pentru păstrarea producţiei, ar realiza mai efectiv recolta crescută pe cele mai mult de 4800 de hectare de livezi.
Cor: D-le Eugeniu Şipcalov, şi în pofida lipsei de precipitaţii mecanizatorii din raion au pregătit suficient solul încorporând în el seminţele de culturi de prima grupă.
Cum se prezintă la moment starea de lucruri la compartimentul dat ?
Eugeniu Şipcalov: Culturile de grâu, orz de toamnă şi rapiţă se vor extinde la anul viitor respectiv pe 8 mii, 1500 şi 1200 de hectare. În condiţiile lipsei de umezeală semănatul n-a decurs uşor, a fost nevoie de eforturi susţinute din partea mecanizatorilor. Însă a dat Domnul şi natura la începutul lunii curente ne-a bucurat cu precipitaţi atmosferice şi nu există actualmente mari probleme pentru ca plantele să se dezvolte în continuare normal, să intre suficient în iarnă.
Cor: Succint spus, toamna curentă i-a bucurat cu rod bogat pentru munca depusă de plugarii ocniţeni care nu şi-au precupeţit nici un efort ca până la sărbătoarea lor profesională să finalizeze întreg ciclul de lucrări proprii acestui anotimp, să pună o temelie sigură recoltelor din anul viitor.
Eugeniu Şipcalov: Apropo, dat fiind că în a patra duminică a ultimii luni de toamnă marcăm Ziua profesională a lucrătorilor din agricultură şi industria prelucrătoare, ziua celor care cresc şi ne pun pe mese pâinea noastră cea de toate zilele le urez tuturor multă sănătate, optimism, exigenţă, pace şi lumină în suflet iar la anul viitor pământul pe care îl muncesc cu abnegație şi dăruire să-i bucure cu rezultate şi mai înalte, să le aducă cât mai multe realizări în munca lor nobilă de stăpâni devotaţi ai gliei, de făuritori ai belşugului.
A intervievat:
Mircea Ciobanu
