Creştinii ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Andrei, ucenic al Sfîntului Ioan Botezătorul, care l-a urmat pe Iisus şi a devenit „Cel dintîi chemat”.
În tradiția populară Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă.
Tradiţia bisericească spune că anume apostolului Andrei i-a revenit misiunea de a propovădui creştinismul pe teritoriul locuit de români. Sfântul Andrei a predicat în ţinutul Scythia Minor (în prezent Dobrogea, România), trăind pe teritoriul judeţului Constanţa de azi. A fost martirizat în anul 60 în timpul domniei împăratului Nero, fiind răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, care de atunci este numită „Crucea Sf. Andrei”.
Sărbătoarea lui Sf. Andrei este considerată drept cea mai importantă din an pentru vrăji şi farmece, iar fetele îşi ghicesc ursitul. Conform calendarului ortodox, „de Sf. Andrei nu se lucrează, iar cei care încalcă porunca riscă să se îmbolnăvească, să aibă ameţeli cu dureri de cap, să aibă coşmaruri şi pericole legate de apă şi foc”. De asemenea, în ziua de Sf. Andrei, care cade în Postul Crăciunului, biserica permite dezlegare la peşte şi vin.
Bineînțeles, astăzi îi sărbătorim și pe toți aceia care poarta numele Andrei sau nume derivate din acesta. În Republica Moldova, peste 70 de mii de persoane poartă numele de Andrei, Andreea şi alte derivate ale acestor nume.
Numele Andrei vine din greacă și înseamnă bărbăție, curaj, voință și neînfricare.
