După ce trece pe lângă fabrica de spirt din Valea Hârtopului, o moștenire industrială a satului Coșernița de la sfârșitul sec.XIX, șoseaua, ce vine dinspre Ghindești, se ramifică în trei părți. Brațul drept cotește brusc spre satul Hârtop, dincolo de care, pe dreapta, se vede un pod înalt de cale frată, ridicat peste pârăul Ciorna. Cel din mijloc o ia la dreapta, urcând povârnișul spre gara Unchitești, situată la o altitudine de 324m și spre satele Cuhureșii de Jos, Cuhureștii de Sus. Drumul care duce direct înainte este așternut de-a lungul unui iaz și a unei bahne întinse, dincolo de care este situată O DUMBRAVĂ PITOREASCĂ. Dumbrava amintită a fos plantată pe întinsul imaș cu denumirea Crețile Mari. Acest șleau te duce direct în Coșernița, o vatră străbună.
( Dim monografia „ Revenire la Coșernița Sorocii și oamenii ei”)
Puțină istorie
Toate drumurile au dus la această vatră străbună în ziua de Hram. A fost ziua în care, într-un cadru festiv s-au marcat 480 ani de la prima atestare documentară a localității. Conform documentelor, satul își trage originile din sec.XVI, din timpul celei de-a treia domnii a voievodului Gheorghe Duca (1678-1683). De reținut că seliștea Coșernița aparținea renumitului cronicar Miron Costin (născut în 1691 și decapitat în1633). Cu rădăcini adânci în istorie, la Coșernița există o biserică veche, ridicată la 1786, care a funcționat fără întrerupere și-n anii de dominație comunistă. Școala de la Coșernița deschisă la sfârșitul sec. XIX, a cunoscut progrese evidente în perioada interbelică datorită reformelor școlare concepute de ilustrul pedagog și om de cultură român Spiru Haret, iar ulterior a devenit una dintre instituţiile dominante ale satului în procesul de educaţie a generaţiilor, promovare a cultului cunoștinţelor, pregătire a cadrelor calificate pentru economia naţională. Coșernița a dat țării sute de personalități de referință în diverse domenii. Printre aceștia sunt doctorii și doctorii habilitaţi și profesorii universitari Vasile Dubălaru, Nicolae Cojocaru, Toma Ghileţchi, Grigore Dohotaru, Ion Cibotărescu, Alexei Darie, Petru și Nicon Ouș, Grigore Ganea, Simion Levhiţci, Leonid Dohotaru, Liliana Dohotaru, Ieremia Ouș, Valeriu Gonciaruc, compozitorul Anatol Chiriac, poetul și publicistul Teo Chiriac (laureat al Premiului Naţional pentru Literatură, 2017), interpreta de muzică populară și profesoara Nătăliţa Munteau (Iașcenco), omul de stat și deputatul în primul Parlament al Republicii Moldova, Pavel Dubălaru, generalul Simion Rusu, demnitarii de stat Svetlana Dohotaru și Valeriu Cibotari, reputaţii-pedagogi Nicon Ghileţchi și Grigore Munteanu, regretatul coleg jurnalist TUDOR IAȘCENCO și încă mulți fii ai satului cunoscuţi și apreciaţi în republică și peste hotare.
Cum au fost marcați cei 480 de ani ai satului?
Cu mulți oameni frumoși, cu multă lume bună: copii, tineri, bătrâni. Pentru că satul e locul în care trecutul se întâlnește cu prezentul spre a pregăti viitorul. A fost o sărbătoare cum demult nu văzuse satul. O adevărată sărbătoare tradițională, cu cântec, dans, competiții sportive, expoziții ale meșterilor populari.
Ziua a început cu întreceri sportive, organizate de profesoara de educație fizică, Irina Buzdugan. Apoi a urmat programul propriu zis, binecuvântat de doi preoți – părintele Petru Spinei de la Mănăstirea Cușelăuca, fost paroh al bisericii din localitate și părintele Igor Sorocean de la Fălești. Cu mesaje de felicitare au venit în fața publicului, doamna primar, Svetlana Ghilețchi, reprezentantele Direcției Cultură, Tineret, Sport, Ina Litra și Dora Odobescu. Directoarea Casei de Cultură, Valentina Ouș a transmis mesajul fostului primar, Ion Cojocaru.
Programul cultural-artistic „Satul meu e colț de rai” a fost deschis de către gazde: ansamblul „Lozioara”, urmat de câteva numere prezentate de elevii de la gimnaziu și copiii de la grădiniță. Au venit să întregească atmosfera de sărbătoare ansamblurile cu titlu model „Izvorul Dorului” din Gvozdova, conducător Andrei Zubco, „Izvorul”din satul Izvoare, conducător Lilia Bujor, „Struguraș”din satul Cernița, conducător Marinela Pânzari și ansammblul „Baștina” din satul Temeleuți, conducător Nelea Ursu. Cu drag de toată lumea adunată la sărbăătoare au dansat cu foc membrii colectivului de dansatori „Struguraș” din Ghindești, conducător Adrian Chiriac
Cu respect pentru oameni, cultură, tradiții, valori strămoșești, au dat curs invitației artiști născuți la Coșernița, ori care au tangențe cu acest sat frumos. Este vorba de Cetățeanul de Onoare al satului, Nătălița Munteanu, Sergiu Capbătut, Nicolae Lupu, Adrian Dogotaru, Ilie Maxian cu colega de scenă Natalia Olaru, ansamblul „Codrenii” în frunte cu neobositul conducător, Ion Glodea. Toți au venit la sărbătoare cu dar de cântec pentru sat. Și a răsunat muzica până hăt departe în zări albastre, și au cântat artiștii de la inimă către inimă așa ca la Zi Mare, ca la zi de sărbătoare. Iar oamenii au dansat, s-au bucurat și s-au spălat cu drag pe suflete cu cântecele de joc și voie bună.
Cu dar la sărbătoare a venit de la Chișinău și o doamnă cu inimă mare, Valentina Darie Cujbă, care a înălțat în sat o Troiță, iar acum a donat 5 mii de lei pentru Cantina Socială.
Doamna directoare a Casei de Cultură, Valentina Ouș a ținut să aducă mari mulțumiri prin intermediul ZN pentru trudă și implicare: artiștilor locali, veniți din satele vecine, artiștilor de la Chișinău, meșterițelor populare Maria Cebotărescu, Vera Brâncoveanu, Anastasia Chiriac și bineînțeles, Consiliului Local Coșernița.
