Directoarea ce vrea să facă lumea satului Racovăț mai frumoasă

0
987

    La recenta Gală a Premiilor în domeniul Culturii, 2021, printre cei care au luat Trofeul se numără și directoarea Casei de Cultură din satul Racovăț, Lilia Rotaru. Doamna Lilia conduce două ansambluri folclorice – ansamblul de copii „Struguraș” și ansamblul de maturi „Sânzâienele”.

      Tânără, debordând de energie și dorința reală de a progresa, de a face cât mai mult pe făgașul conservării și valorificării patrimoniului cultural local, Lilia Rotaru se dedică trup și suflet acestei activități.

   A venit pe lume de Hramul satului, pe 21 noiembrie, 1978. După absolvirea a 9 clase a plecat să-și continue studiile la Colegiul Pedagogic „Mihai Eminescu” din Soroca, secția Pedagogie Muzicală, pe care l-a absolvit în 1999. Aproape 13 ani s-a consacrat familiei, iar în 2012 a fost angajată la grădinița nr.2 din sat în calitate de educatoare și lucrător muzical. Apoi, mai bine de un an, în paralel cu munca de la grădiniță mai făcea și pedagogie la gimnaziul din localitate. În 2017 vine la Casa de Cultură în postura de conducător artistic. Atunci fondează ansamblul folcloric de copii „Struguraș”, care număra la început 22 de  elevi îndrăgostiți de folclor, de cântec în general. Iar în 2019, prin concurs, devine directoarea Casei de Cultură. Ajunsă în această funcție mai dă naștere unui colctiv folcloric, deja de maturi – „Sânzâienile”. Este mama solistei de muzică populară, Corina Rotaru care cântă în Band Orchestra “Doina” din Soroca, condusă de Ion Vorotneac. Corina își face studiile la Facultatea de Stomatologie a Universității de Medicină „Nicolae Testemițeanu” din Chișinău, cântecul rămânând  pentru ea dragoste și alinare.

De ce „Sânzâienile”?

       Prima evoluare a ansamblului folcloric „Sânzâienile”  cu public în față a avut loc în cadrul unei șezători organizată împreună cu biblioteca nr.1 în vara lui 2020. Apoi din nou au venit restricțiile impuse de pandemie și abia în prima zi de Paști artiștii amatori au prezentat un program de cântece pascale în fața consăteneilor, care s-a închieiat cu Hora Satului. De ce „Sânzâienile”? Pentru că ansamblul a fost gata să iasă cu primul program în fața consătenilor în preajma sărbătoarii creștine „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, sau „Sânzâienele”, cum i se mai spune în popor. Și iată, de la sărbătoarea, ce reprezintă o celebrare a iubirii și fertilității, cu multe tradiții folclorice și-a luat numele ansamblul folcloric. Vin cu drag la repetiții 13 doamne, ieșite deja la pensie și 7 doamne tinere. Primăria le-a procurat costume populare ca să aibă cu ce ieși în fața publicului. Costume populare au și copiii din „Struguraș”. Primăria le-a procurat iile, iar fustele au fost cusute de mătușa Natalia Gânga a lui Efim după mărimea fiecărei domnițe. Catrințele tot de mătușă au fost țesute. Așa a dorit doamna conducătoare ca fusta și catrința să poarte amprenta satului, să fie autentice. Chiochea Nătălița, cum îi spune satul, este o meșteriță neîntrecută în ale cusutului, țesutului, brodatului.

  Repertoriul ansamblului a fost întocmit din cântece aduse în ansamblu de Maria Zabulica. Dumneaei cunoaște foarte multe cântece de la părinții și buneii ei: „Nistrule cu apă rece”, „Pe un drum ce vine din munții Balcani”, „Măi bădiță, bădișor”, „ Foaie verde ca mohorul”, „Colo-n vale, pe-o toloacă” și altele.  Dar în principal doamna Lilia a selectat cântecele din culegerea de folclor „Păstrați Horele și Cântul”.

Trofeul –cea mai plăcută surpriză

     „Dar cum ați ajuns să luați Trofeul?”, am întrebat-o pe doamna directoare.

  „A fost o surpriză pentru noi-cea mai plăcută surpriză de când activez pe acest tărâm. Nu știu cine ne-a înaintat. Cred că domnul Bucătaru. Doi ani cât am stat în pandemie, ne adunam și făceam repetiții. Am participat online la mai multe concursuri, postând toate rezultatele pe pagina noastră de Facebook. Tot ce făceam postam. Am filmat toate concertele pe care le pregăteam, dar pe care nu le puteam  prezenta în scenă cu public. În afară de cântecele ansamblurilor, veneau și dansatorii din „Vatra”. Postam programul și satul ne vedea, dar nu numai satul, ci și alți prieteni de pe Facebook. Iată avem o mulțime de Diplome de la diferite concursuri. Ne urmăreau activitatea noastră și cei de la Secția Cultură și Turism. Ne bucurăm că eforturile noastre s-au încununat de succes. Vreau să le spun cititorilor „ZN” că multe lucruri frumoase facem împreună cu Biblioteca nr.1. Avem o colaborare foarte rodnică. Șefa bibliotecii, Tatiana Zabulica (Mitrofan), care cântă și-n ansamblul folcloric, vine cu o mulțime de idei. A organizat și dumneaei multe activități online. De exemplu, am participat la întâlnirea online cu scriitorul Iulian Filip. În parteniriat cu biblioteca am studiat colindele satului și am aflat că de la străbuneii noștri au ajuns până la noi două colinde „Sfântă Maica lui Iisus” și „Trei Crai de la Răsărit”. Am învățat aceste colinde cu ansamblul, le-am înregistrat și le-am trimis pe la toate concursurile atât la Soroca, cât și la Chișinău, fiind apreciați cu locuri de frunte. Când mi s-a spus că sunt nominalizată pentru munca orgazițională la Gala Premiilor în domeniul Culturii pentru anul 2021, nu-mi venea să cred. Emoțiile au fost mari. Îmi tremurau genunchii și am rămas fără cuvinte când m-am ridicat în scenă să primesc Trofeul, dar și Premiul II pentru munca de cercetare a  colindului și cântecului de stea în satul Racovăț, desfășurată în parteneriat cu biblioteca.”

Tot mai atrăgătoare, Casa de Cultură

   Demult nu mai trecusem pe la Casa de Cultură din Racovăț. M-am bucurat s-o regăsesc în plină renovare. Se fac reparații prin cabinete, iar în sala mare care necesită reparații capitale, câțiva muncitori pregăteau terenul pentru a începe lucrările. La etajul II aveam să văd sala mică frumos amenajată. Mi-au atras atenția obiectele confecționate din hârtie creponată, decorul scenei plin de culoare, care emană lumină și căldură. Încântată, am aflat că toate aceste minuni din hârtie sunt rodul fanteziei directoarei, pasionată de origami.

    O călătorie prin trecutul localității am făcut-o în Muzeul Satului, inaugurat în prima zi de Paști, muzeu ce cuprinde o mulțime de exponate de pe la bătrâni adunate. „ Am început să colectăm exponatele din luna februarie. Ne-a ajutat foarte mult doamna primar, Oxana Fedco cu care avem o colaborare foarte strânsă. Este omul care susține activitățile culturale, ce le organizăm și toate inițiativele și încercările noastre de a realiza lucruri frumoase în sat. S-a implicat plenar și în colectarea exponatelor pentru muzeu. Majoritatea au fost aduse de dumneaei. Am apelat și la meșterița populară Eugenia Gânga. Colecția de perne de zestre ea ne-a oferit-o. O altă meșteriță, Natalia Gânga, ne-a donat țolișoare, păretare, covoare. Feodora Zabulica ne-a donat trei covoare. Continuăm să adunăm exponate ca să îmbogățim colecția Muzeului. ”

  P.S.  Dacă unele Case de Cultură au întrat în pustiire, Casa de Cultură din Racovăț devine tot mai atrăgătoare. Bucură ochiul și sufletul și Parcul din spatele clădirii, îngrijit de angajații instituției. Este o adevărată oază cu gazon și straturi de flori, cu copaci umbroși, cu un teren de joacă pentru copii. Aici orice racovițan poate veni să se odihnească, să stea la sfat la o partidă de șah, sau domino, să admire florile, să asculte cântul păsărilor.

   Ce frumos că în fruntea acestei instituții de cultură stă o tânără care iubește satul și vrea să facă lumea lui mai frumoasă!

Text și foto Nina Neculce

PUBLICITATE