Vocația de profesor, necesită anumite calităţi fară de care acesta nu îşi poate îndeplini misiunea. Câteva dintre acestea ar fi cunoştințe vaste în domeniul predat, abilități sociale de a pătrunde în viața interioară a grupului de elevi, de a înțelege copiii și a putea privi lumea prin ochii lor, și nu în ultimul rând, valori superioare, căci profesorul este un exemplu de viaţă pentru elevi. Un exemplu de viață pentru discipoli este și profesoara de limbă rusă, Iulia Tigineanu. Toți cei care o cunosc, apreciază mult calitățile dumneaei, care au remarcat-o mereu ca un profesor exemplu și un bun manager.
În Liceul “Miron Costin” din orașul Florești, doamna Tighineanu se bucură atât de respectul colegilor, cât și de stima foștilor discipoli.
Dragostea de carte, vine de la tata
Satul de baștină e Negureni, raionul Telenești. Tata a fost contabil, mama casnică, în familie eram șase copii. Setea de cunoaștere, de carte, mi s-a transmis de la tata, el citea foarte mult și ne-a transmis asta și nouă. Toți șase copii am făcut studii superioare. Când a venit timpul să merg la studii, am ales filologia rusă, deși am avut o atracție deosebită și pentru română și franceză. M-a influențat, în ce privește alegerea, profesoara de limbă rusă, îi plăcea mult cum reciteam poezii.
Activitatea la Telenești, Florești și Fălești
După ce am absolvit facultatea, am activat în satul Chiștelnița, raionul Telenești. Acolo am avut o perioadă foarte grea pentru că elevii erau mai mult în câmp decât la școală. Îmi amintesc că mergeam împreună cu directorul pe la casele elevilor să motivăm părinții să-și trimită copiii la școală. Părinții priveau diferit școala, unii ne spuneau că copilul e dus cu oile și e învățător pe oi, că nu au nevoie de școală. După ce s-a născut fiica am venit împreună cu soțul la Florești, aici am lucrat șase ani la Direcția de Învățământ, dar am avut și ore în Ciutulești, Gura Camencii și Gura Căinarului. Ulterior, soțul a fost transferat cu serviciul la Fălești, eu acolo am lucrat la școala internat. Tot ce am văzut în internat a fost pentru mine o lecție de viață.
Timpurile s-au schimbat
Am devenit director prin anii 2001-2002, timpurile cele mai grele, fără salarii. Dacă se strica un ochi de geam, stăteam mult cu mâna întinsă. La noi în școală era cea mai mare sală de festivități, toți guvernanții care veneau în raion ajungeau la noi, nu pentru ca să ne dea ceva, dar pentru că aici se desfășurau întâlnirile. Și trebuia să pregătim tot, stăteam cu profesorii și nopțile și vopseam, spălam, ștergeam și probabil că anume lucrurile acestea ne-a unit atât de mult, aveam un colectiv minunat. În 2006 școala medie am reorganizat-o în liceu, apoi am trecut la autofinanțare, iar lucrurile s-au schimbat spre bine.
Deschiși pentru schimbări
Liceul “Miron Costin” a fost deschis mereu pentru schimbări. Chiar am fost școala pilot care a primit incluziunea, a fost greu, dar am mers înainte. Da, poate nu toate schimbările sunt bune, dar ca să vedem dacă un lucru este bun sau nu, el trebuie încercat. Noi, mai ales generația mea, suntem conservatori, știm că profesorul trebuie să vorbească, iar elevul să asculte, dar nu e chiar așa, trebuie să fim deschiși pentr-u schimbări să le acceptăm și să ne adaptăm.
Copiii de la școală și de acasă
O bună parte din viață mi-a fost în școală. Veneam acasă și povesteam situații de la școală și spuneam de “ai mei”, adică elevii, iar copiii mă întrebau “mamă, dar noi ai cui suntem ?”. Am avut și un soț foarte înțelegător, stăteam nopți întregi și mă pregăteam pentru a doua zi, pentru a face lecția mai interesantă, dar nu-mi zicea niciodată nimic. Acum timpurile s-au schimbat, este un alt sistem de activitate. Astăzi, copiii sunt foarte greu de cointeresat, au internet, au telefoane, cu ce ar trebui să iasă un profesor în fața elevului ca să-i capteze atenția.
Profesorul trebuie să dăruiască dragoste
Cât de mult nu ne-am strădui noi profesorii să fim liniștiți, să păstrăm calmul, sunt situații diferite. Relația elev-profesor nu trebuie să fie una familiară, dar copilul trebuie să simtă căldură și dragoste de la profesor, trebuie să simtă că este acceptat așa cum este, mai ales că unii copii nici acasă nu au parte de acest lucru. Desigur trebuie să fim sinceri cu copiii, pentru că ei simt asta. Bine ar fi ca profesorul să nu se uite la elev de undeva de sus.
Atitudinea față de limba rusă
Din cauza la tot ce se petrece acum s-a schimbat atutudinea față de limba rusă, dar, consider că literatuta rusă, cultura, nu ar trebui să fie influențată de ceea ce se întâmplă, s-au de guvernanții care fac lucruri odioase, ei sunt vinoveți, limba nu are nimic cu asta.
Mesaj pentru profesori și elevi
Profesorii nu trebuie să piardă din curajul de a profesa mai departe. Iar un lucru esențial pentru activitate este faptul că pedagogul trebuie să fie aproape de copii, să știe să vină cu un sfat la timpul potrivit. Și copiii trebuie să știe să aleagă grâul de neghină, mai ales în aceste vremuri tulburi. Copiii trebuie să primească o ghidare și să permită să fie ghidați. Foarte mult cred și sper că vom avea și timpuri mai frumoase.
Pe lângă activitatea frumoasă pe care o are, acest om este de o rară cumsecădenie, o persoană care știe să-ți asculte păsul, știe să-ți asculte și bucuria, dar știe să-ți vadă și lacrima și să trăiască împreună cu tine foarte profund aceste sentimente. Ala Colesnic, director adjunct pentru educație, LT “Miron Costin”.
Când am venit în clasa a V-a, doamna Iulia era director. Pe parcursul ciclului gimnazial doamna ne-a fost un mentor foarte bun, a condus instituția la un nivel foarte înalt. Vorbind de valorile pe care le are doamna director, nu putem vorbi despre verbe la timpul trecut, vorbim la timpul prezent, este o persoană demnă de urmat, este o persoană care cultivă valori și este o persoană de la care avem ce învăța. Dorin Roșca, profesor de limba și literatura română, LT “Miron Costin”.
Un profesor, un manager care a activat în instituție, este o personalitate, un model pentru ceilalți care au rămas să activeze. Repectiv doamna Iulia Tighineanu este pentru noi ca un model. Personal o cunosc mai puțin, dar din atitudine și vorbele profesorilor despre dumneaei, am înțeles că are o mare autoritate și toți îi poartă un respect deosebit. Chiar dacă încercăm tot felul de înovații în activitatea educațională, oricum experiența colegilor noștri este foarte împortantă, acele valori, metode pe care le practica sunt un exemplu și pentru noi. Tatiana Moscalu, director, LT “Miron Costin”.
Cristina Topală
- Proiect realizat de Direcția Generală Educație Florești în parteneriat cu Ziarul Nostru, care are ca obiective promovarea experienței avansate și a performanțelor în activitatea pedagogică, dar și altoirea profesiei de pedagog în rândurile tinerei generații.
