De Joia Mare, în satele Moldovei miroase a pască și cozonac și asta pentru că, potrivit tradiției, anume în această zi se fac toate copturile pentru Paşte. Forfotă mare și în familia Olaru din satul Văscăuți, raionul Florești. Gospodina casei s-a trezit în zori pentru a pregăti aluatul. Zinaida Olaru, a prins secretul unei păscuţe bune de la mama ei. Pasca trebuie framântată din faină de calitate înaltă, spune gospodina casei,condimentată cu bunătate şi credinţă.
Zinaida Olaru, gospodina casei:”Toate ingredientele pentru copturi se țin la cald, asta o știu de la mama, așa făcea și bunica. Aluatul pentru pască se face ca cel pentru pâine. În tavă pascuța o aranjăm în formă unui colac, la mijloc punem crucea și în fiecare colț câte o floare. Floare, punem și în mijlocul păscței, după ce o sfințim, anume această floare o dăm la animale, așa știu eu de la mama. Spre deosebire de pasca cu umplutură de brânză, neapărat de vaci, aluatul cozonacului , este dulce, la care adăugăm stafide, nuci și mac.”
După ce au fost așezate cu grijă în tavă, pasca, cozonacul și pâinea au fost date în cuptor. De foc a avut grijă gospodarul casei Valeriu Olaru. Odată scoase din cuptor, pasca și pâinea au fost date cu ulei, iar cozonacul cu albuș de ou bătut cu zahăr.Pe lângă foc, gospodarul casei mai are grijă să pregătească iedul pentru a fi pus la cuptor.
Zinaida și Valeriu Olaru, au 47 de ani de căsnicie, de Paște își așteapă acasă cele două fiice, care locuiesc la Chișinău și cei doi nepoți. Pasca, rumenă şi frumoasă, alaturi de ouăle roşii, va fi pusă în coşul de Paşte pentru a fi sfinţite în Noaptea Învierii, după care vor lumina masa de sărbătoare.
Joia mare: Ce trebuie şi ce nu trebuie să faci în această zi.
În Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare, zi de o mare însemnătate în istoria mântuirii, sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.
În dimineaţa din Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească, iar seara participă la slujba celor 12 Evanghelii. Tot atunci se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere.
Se spune că din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca. În majoritatea gospodăriilor, Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, în credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.
Până în Joia Mare, gospodinele trebuie să termine torsul şi ţesutul. Această zi se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor sau Joia Neagră.
Seara, credincioşii merg la biserică pentru a participa la slujba celor 12 Evanghelii. În tradiţia populară, se crede că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe un fir de aţă, făcând câte un nod după fiecare Evanghelie citită de preot. După Înviere, se dezleagă cele 12 noduri pentru ca dorinţa să se împlinească, iar aţa se pune sub pernă şi tinerele îşi vor visa, astfel, ursitul. În sudul ţării se păstrează şi obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.
