După despărțiri amare au venit zile cu soare

0
55

Cleopatra consideră că dragostea e liniştea pe care o întâlneşti în mijlocul furtunilor. Visul ei din copilărie era călătorească, să vadă lumea. Locuiau în prejma aeroportului şi zilnic urmărea de la balcon zborul avioanelor. Privind la cer îşi dorea foarte mult să zboare şi ea dincolo de nori, să se înalţe cât mai sus, să poată cuprinde cu ochii priveliştea pe care o oferă zborul.

S-a ataşat de un bărbat aflat în cărucior

Vrăjită de chemarea infinitului şi a nemărginirii şi-a pus în gând să se facă stewardesă. Dar n-a reuşit la admitere, concurenţa pentru o astfel de profesie fiind foarte mare, câte cinci candidate pentru un loc. A îmbrăţişat o altă meserie, cea de asistent social. Încă studentă fiind s-a implicat în mai multe programe sociale din cadrul unei organizaţii neguvernamentale, care i-au oferit prilejul să viziteze mai multe ţări. Îşi simţea sufletul plin de recunoştinţă, ajutând copii şi maturi din familiile sărace, vorbind cu ei despre viaţă, frumos, rugăciune. Experienţele trăite în Ungaria, Polonia, Bulgaria, Olanda au făcut-o să înţeleagă că nu doar pentru oamenii cu nevoi speciale faci ceva, ci faci ceva şi pentru tine, pentru felul în care gândeşti şi te formezi ca om. În Ungaria s-a ataşat de Silvius, un bărbat aflat în cărucior, consecinţa unui accident de maşină. Atrăgător prin frumuseţea chipului şi prin inteligenţă, omul mai avea şi o bonomie cuceritoare. Au continuat să comunice şi să se cunoască mai bine pe internet. Era şi mai frumos când comunicau, pentru că se întreţineau într-un spaţiu mult mai prietenos decât îl avea Cleopatra în comunicarea cu alţi oameni. La un moment dat bărbatul i-a declarat că s-a îndrăgostit de ea. Mai mult din milă şi compasiune, Cleopatra continua să se comporte drăguţ cu el. Astfel dând aripi şi curaj lui Silvius, acesta considera că fata i-a ieşit în cale cu tot ce a cerut sufletul său, cu pâinea şi sarea vieţii. La fiecare întrevedere pe Skype, sau în mesajele trimise îi amintea că se trezeşte şi adoarme cu ea în gând şi că e dispus să aştepte o viaţă întreagă numai s-o aibă în preajmă măcar câteva clipe, să-i poată mângâia părul şi s-o acopere cu sărutări. „Eşti totul pentru mine, eşti fiinţa care merită toată aşteptarea din lume, eşti motorul fericirii mele.”-îi repeta ca un refren. Dar Cleopatra, cum vă spuneam, simţea doar milă şi compasiune pentru el, visând la bărbatul ei ideal care s-o poarte în braţe, s-o răsfeţe şi s-o alinte. Foarte delicat i-a spus că ei doi nu pot alcătui un cuplu şi ar fi bine ca s-o uite şi să încerce să depăşească momentul. Silvius a rugat-o ca măcar din vreme în vreme să-i acorde puţin timp pentru a-i răspunde la un mesaj, sau pentru o întrevedere pe Skype. Cleopatra nu a zis nu.

Virgină până la 29 de ani, prima relaţie sexuală – un eşec

Avea 28 de ani, dar bărbatul ideal după care eşti nebună, întârzia să apară. Locuia împreună cu părinţii din comoditate, dar şi din motive financiare. Avuse un prieten stabil în anii de liceu şi în primii ani de facultate, pe care l-a iubit cu adevărat, era prima ei dragoste, dar care a părăsit-o pentru că nu a dorit să înceapă o relaţie sexuală cu el. Nu era pregătită pentru aceasta. Părinţii şi educaţia religioasă pe care o avea o făceau să chibzuiască mult. Şi mai exista şi o frică propriu-zisă de necunoscut, o timiditate şi o nesiguranţă interioară. Chiar dacă colegele din anturaj încercau s-o influențeze, a ales să facă aşa cum a găsit ea de cuviinţă, cum a considerat că e corect, dăruindu-se în totalitate muncii sale.
Vasile a venit în viaţa ei la 29 de ani. Lucra în acelaşi domeniu. Era îngrijit, mirosea bine şi se îmbrăca cu gust. Se arăta atent cu ea, o făcea să râdă spunând tot felul de glume. Cleopatra şi-a zis: „El e cel pe care îl aştept demult”. După câteva luni de ieşiri prin oraş, Vasile i-a spus că statul cu părinţii nu e bun, că o ţine într-o dependenţă nesănătoasă de ei şi ca ar fi bine să se mute să stea cu el. Cleopatra a acceptat, cu toate că nu se simţea în al nouălea cer alături de el. Şi prima noapte dăruită lui a fost un eşec. Nici vorbă de zbor în cosmos, sau alte senzaţii tari despre care îi povesteau prietenele. Dar a trecut uşor peste aceasta şi a mers mai departe în speranţa că va ajunge să trăiască dragostea adevărată alături de acest bărbat. La scurtă vreme, însă a conştientizat că în afară de muncă şi de prieteni nu mai are ce discuta cu Vasile. Iar când a mai descoperit că o minte, având o relaţie cu alta, şi-a dat seama că e mult mai singură decât atunci când trăia împreună cu părinţii şi comunica cu Silvius. În minte i-au răsărit cuvintele duhovnicului, care i-a spus odată că cea mai amară singurătate o poţi trăi alături de un partener nepotrivit. Vasile nu era idealul ei. S-a despărţit de el şi a plecat în Italia.

O dulce regăsire, amară despărțire

În suflet s-au pornit furtunile. Cât de mult dorise să-l fericească pe bărbatul visurilor sale cu virginitatea sa, dar n-a fost să fie. Nu i l-a scos Dumnezeu în cale pe cel care trebuia s-o facă fericită, să poată spune şi ea că iubeşte cu adevărat, că nu se gândeşte numai la fericirea ei, dar e fericită atunci când îl vede şi pe el fericit. Rumegând tot felul de gânduri ducea o luptă disperată cu lumea sa interioară. Se gândea cum ar putea transforma o înfrângere într-o victorie, cum ar putea transforma în realitate senzaţia reconfortantă de a fi purtată în braţe de un tânăr frumos şi voinic. Cu doza ei de optimism, şi-a pus credinţa şi sufletul în mâna lui Dumnezeu. Într-una din zile după un an de şedere în Italia avea să-l întâlnească pe cel frumos şi voinic, un tânăr italian pe nume Francesco, născut într-o familie de muzicieni. Romantic incurabil prin naştere, Francesco a cucerit-o cu sensibilitatea lui, care avea să devină sursa ei de energie într-o ţară străină. O înţelegea şi o sprijinea în toate, ştia s-o asculte atent şi să-i facă mereu complemente ca s-o asigure că ea este pentru el tot ce îşi dorea. Îl iubea şi dânsa şi visa să rămână cu el tot restul vieţii. Gândurile ei curgeau inspirat atunci în 2014, când ne-am întâlnit: „Ne-am întreţinut aproape un an până a ajunge la relaţii sexuale. Toate au venit frumos, aşa cum am visat. Mă ajută, mă ia în braţe chiar de sunt niţel supărată. E cel mai frumos gen de bărbat din câţi am întâlnit până acum. Trăim ca într-o poveste. Am înţeles că am fost creată pentru el şi el pentru mine, lacrima mea de fericire se prelinge pe obrazul lui, iar a lui- pe obrazul meu. Dumnezeu mi l-a tirmis tocmai în clipele când sufletul era bântuit de furtună. Şi dacă m-aţi întreba acum ce e dragostea v-aş răspunde că e liniştea pe care o întâlneşti în mijlocul furtunilor”.

În loc de epilog

Dar această liniște n-a ținut decât un an. Francesco a părăsit-o, plecând în alt oraș la o altă iubită, lăsând-o cu inima rănită. După câteva luni de suferință, a reluat legătura cu Silvius. Relația lor pe Skype creștea în intensitate de la o zi la alta. După o jumătate de an, Cleopatra a decis să plece la el în Ungaria, spunându-i că e gata să stea cu el până la sfârșitul vieții, că îl acceptă așa cum este, în cărucior. Nu știa ce surpriză o așteapta. Nu știa că bărbatul de dragul ei a învins neputința. Cu ajutorul medicilor, exercițiilor fizice și puterea vindecătoare a credinței își recăpătase sănătatea picioarelor, scăpând de cărucior. Revederea a fost dulce, tulburătoare, plină de speranță…
Sunt aproape 6 ani de atunci. Povestea lor e menită să dureze. Își trăiesc zilele cu pasiune, rugându-se să le dea Dumnezeu un copil.

Nina Neculce

PUBLICITATE
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentVântul și soarele
Articolul următorZâna izvorului