Odiseea pedagogului-Vladimir Leșenco

Profesorul trebuie să se perfecționeze continuu

În vâltoarea timpului, ne amintim cu apreciere de străluciții noștri profesori, însă cu gratitudine, de acei profesori care au atins strunele sufletului nostru. Uneori conștientizăm că, pe lângă cunoștințele oferite, Măria Sa, profesorul ne-a dăruit căldura și lumina de care are nevoie sufletul unui copil. Profesorii noștri dragi de altădată și-au îndeplinit cu demnitate menirea sa de pedagog.

Un profesor exemplu în acest sens, este și Vladimir Leșenco, profesor de istorie la școala din satul Gura Căinarului. Astăzi, la cei 75 de ani, își amintește cu mândrie de activitatea în școală, atât în calitate de profesor, cât și în cea de director al gimnaziului.

 Peste 50 de ani, dedicați școlii

• Ani de activitate pedagogică sunt în total 53. Îi putem diviza în 17 ani ca profesor, 17 ani- conducător militar, 17 ani-director de școală și 2 ani de serviciu militar.

Succesul se obține prin muncă

• În viața mea, școala a fost a doua familie. Eu, în acești 17 ani ca director, nu am avut nici Paști, nici Crăciun, nici Anul Nou, și nici sâmbătă sau duminică. Permanent am fost în activitate, permanent m-am aflat în clădirea școlii, erau zile când înnoptam aproape acolo, iată așa am obținut și rezultate, căci dacă nu muncești, poți să ai talent cu carul, dar fără muncă nu obții nimic.

Elevii, egali în fața profesorului

• După copiii mei, elevii îmi sunt cei mai scumpi. Eu niciodată nu am clasificat elevii după proveniență, situație familiară, sau situație materială. Pentru mine elevul a fost acel aluat din care trebuia să plămădesc un om cu literă mare, și datorită acestui fapt, elevii mei au ajuns la moment oameni cu adevărat.

Schimbările în școala din Gura Căinarului

• În 1999, devenind director, am preluat școala medie din localitate cu o infrastructură dusă la pământ. Primul pas a fost construcția unui gard metalic de 400 metri, construcția trotuarului central, intrarea în școală, am schimbat ușile, ferestrele, acoperișul. Ospătăria școlii a fost dotată cu mobilier, am fost pioner în construcția veceului în interiorul școlii, s-a reparat sala de sport, s-a gazificat școala, am făcut încălzire pe biomasă, astfel în prezent gimnaziul se poate încălzi cu gaz sau biomasă, în dependență de prețurile care sunt pe piață. Ce ține de conținutul didactic, am fost primul care am amenajat o clasă de computere, pentru ora de informatică. La fel, am fost printre primii care a introdus religia în școală, și probabil am fost unicul în raion, care am scos din programul de studii obiectul – limba rusă și am introdus limba engleză. Profesorii întotdeauna făceau cursuri de perfecționare, eu am fost primul în republică, care a susținut gradul didactic II, prin procedura de examen, în fața a șase cei mai profesioniști istorici din republică, obținând nota opt.

Sistemul educațional, aglomerat

• Sistemul de învățământ din țara noastră, de când mi-am început activitatea, și până în prezent, necesită transformări radicale. Sistemul nostru educațional, este foarte aglomerat din punct de vedere al disciplinelor școlare. Elevii, cât de străduitori nu ar fi, nu sunt în stare să însușească acest program destul de încărcat. Se tot vorbește despre reforme, parcă se fac, dar ele nu au un sfârșit. În gimnaziu spre exemplu, elevul ar trebui să acumuleze un anumit volum de cunoștințe, care i-ar permite să meargă în liceu sau colegiu. Dar noi vedem că până în prezent liceele nu se pot reforma, dacă e vorba de științe exacte, acolo numaidecât e încărcat și cu științe umanitare, sau invers. La fel și în etapa universitară. Elevul dacă are nevoie de științe exacte, asta trebuie să i se dea.

Profesorii trebuie să țină pasul digitalizării

• Astăzi profesorul este ajutat de noile tehnologii. Profesorul ar trebui să le mănuiască la perfecție. Dacă am avea în fiecare clasă o tablă digitală și toate componentele ei, am putea obține în urma procesului, studii de calitate. Profesorii trebuie să se perfecționeze permanent, și odată ce acceptă digitalizarea aceasta, poate să mai continue activitatea, iar dacă nu, trebuie să dea locul celui tânăr. Dacă am avea un salariu de la 10 000 lei, am avea și cadre didactice tinere, iar dacă nu, vor lucra pensionarii. Dar trebuie să știm, cu cât profesorul este mai tânăr, și elevul are o atracție mai mare.

Elevii trebuie pregătiți pentru viață

• Cu fiecare an, din cauza influenței negative a naturii asupra omului, avem tot mai mulți elevi cu capacități intelectuare slabe. Vrem sau nu, acest proces are loc. Dacă aș fi ministrul învățământului aș introduce disciplina – relațiile familiale, pregătirea elevului pentru viață. În contextul situației actuale, când o familie se întemeiază și alta se distruge, avem nevoie de o educație în acest sens. Și nu trebuie să ne fie frică, azi copiii au acces la foarte multă informație și nu mai putem să spunem copiilor că i-a adus cocostârcul. Desigur că la nivel de vârstă, dar trebuie să le vorbim copiilor acest lucru. Un alt obiect necesar, ar fi modul sănătos de viață.

Astăzi, nu este cineva în sat să nu cunoască familia lui Vladimir și a Olgăi Leșenco, familia model de viață, familia de profesori exemplu, care au ghidat zeci de generații de elevi și i-au îndrumat să-și i-a zborul pe o cale corectă în viață.

• Datorită domnului Leșenco am devenit profesoară de matematică. Îi sunt recunoscătoare pentru îndemn, dar și pentru că fiindu-mi dascăl, împreună cu doamna Olga, soția acestuia, au cultivat în mine niște calități deosebite. Ionela Țăruș, profesoară.

• Vladimir Leșenco, fostul nostru director de școală, a făcut totul ca instituția de învățământ din localitate, să  devină una de valoare în raion. Iar eu, ca manager, am preluat de la dumnealui așa calități ca punctualitatea, toleranța și modestia.  Galina Groholschi, directoare gimnaziul s. Gura Căinarului.

• Domnul Leșenco mi-a fost profesor de istorie și militărie. El este și autorul istoriei localității noastre, carte editată cu ocazia jubileului de 450 ani ai satului. Este și consilier, viceprimar. Împreună cu soția, sunt niște cetățeni activi și plini de energie și idei. Aliona Cojocaru, primar s. Gura Căinarului.

Profesorul de istorie, Vladimir Leșenco, este dascălul, de care ori de câte ori îți amintești, vrei să îi mulțumești pentru lecțiile de ieri și amintirea de mâine.

• Proiect realizat de Direcția Generală Educație Florești în parteneriat cu Ziarul Nostru, care are ca obiective promovarea experienței avansate și a performanțelor în activitatea pedagogică, dar și altoirea profesiei de pedagog în rândurile tinerei generații.

Cristina Topală