Cristian Gropa: ”Cred că de la televizoarele din anii 60 și din ziua de azi, a rămas doar ideia de a transmite imagia în rest nimic.”
Cristian Gropa, un tânăr originar din satul Suradca, raionul Dondușeni colecționează radiouri și televizoare produse acum zeci de ani în urmă. Dragostea ia insuflat-o bunelu și tata cu care repara încă de mic tot ce se strica în gospodărie dar și la vecinii din mahala. Colecția a început-o acum 10 ani, și se mândrește cu peste 120 de radiouri și 12 televizoare, toate adunate din toate colțurile țării. Pentru că nu-i mai încăpeau în apartamentul de la Chișinău, unde s-a stabilit cu traiul, tînărul a decis să deschidă un muzeu în satul natal și să-și îndeplinească visul de mult visat.
Echipa Ziarului Nostru a rămas uimită să vadă valoroasa colecție, radiouri care au cîteva zeci de ani, televizoarele, un aparat foto, patifoane, discuri de colecție, și ce e interesant că toate arată ca noi și sunt funcționabile. Odată pornite de parcă ne-am scufundat în istorie.
Pentru colecția valoroasă tînărul zice că a scos mulți bani din buzunar, dar regretă și nici nu vrea să spună despre ce suma ar fi vorba, căci o face pentru plăcerea și visul lui din copilărie. Acasă Cristian are două televizoare și două radiouri, câte unul retro și unul modern. Iubește să-și surprindă oaspeții cu ceva de colecție. Lecția primită de la bunelul și de la tata i-a ajutat și în alegearea profesiei, acum
Cristian este inginer biomedical la Spitalul de Urgență. Visul lui încă n-a fost atins pe deplin, își dorește nespus de mult să deschidă în sat un muzeu modern care să devină o carte de vizită a satului.
Natalia Zaiaț director liceul teoretic ”M. Eminescu” Sudarca. Cristian Gropa este un tânăr care demonstrează la toată lumea că tinerii de acum sunt cei care își ating scopurile. Visul său din copilărie este să aibă un muzeu al radioului pe care le repara cu bunelul, cu părinții, și iată că a ajuns să aibă peste o sută de radiouri care sunt funcționabile practic toate. Le păstra pe toate acasă în apartamentul de la Chișinău și la părinți aici în Sudarca, dar cu 2 ani în rumă a venit cu rugăminte de a amenaja un muzeu în școală. L-am primit cu mare drag, este fostul nostru elev, este un exemplu pentru generația în creștere care să uite de vicii și să facă lucruri utile și ceva folositor. Pe viitor visul nostru este ca să amenajăm un muzeu modern, cu iluminare și toate cele necesare, ca să fie un punct turistic unde să vină modovenii dar și cei din afară să vadă colecția fenomenală a lui Cristian, fiindcă colecția este unică în Moldova.
Cristian Gropa colecționer Am să vă prezint o mică istorie a radioficării pe teritoiul nostru dar chiar și la nivel mondial. Fiecare popor are a lui inventator de radio, rușii spun că e Alexandr Popov, italienii și englezii spun că e Marconi, americanii spun că e Nikola Tesla, germanii ar spune că e Herts, fiecare a avut aportul său la descoperirea radioului. Pentru prima dată, vocea umană a fost transmisă în 1910. În experimental său, Alexandr Popov a transmim un foarte scurt impuls în eter 1895. Pe teritoriul României în 1929 a fost instalată prima stație radio-Radio România, iar în Chișinău în 1939- Radio Basarabia, care a lucrat doar 10 luni, fiindcă a început războiul, a fost bombartată, distrusă , iarăși reconstruită. Am în colecția mea am aparate din perioada interbelică, un apartar german Blaupunkt, din 1936. Anume acest model sunt foarte puține,deoarece pe timpul războiului ele erau luate de la oameni pentru a face din ele stații radio în scopuri militare, cine a putut să-l ascundă a riscat cu viața. Eu am două unul funcționează, celălalt mai am de lucru la el. Toate sunt funcționabile, eu le repar pe toate. Am 10 ani de când le colectez, le știu pe de rost, mai ales că nu e mare schemă aici, ele se produceau cu scop de a putea fi reparate, se deschid ușor și piesele se găsesc.
După război, sfîrșitul anilor 40, noi fiind în componența uniunii sovietice, a început radioficarea, se produceau aparate ieftine pentru ca fiecare din populație să poată să-și procure un astfel de aparat. Așa a fost politica de atunci, prin radiou mergea mai ușor propaganda darnu numai, și culturalizarea populației. Aparatul Moskvici costa 212 ruble echivalentul a 20 de ruble după reformă. Mă mândresc cu toate radiourile din colecția mea, care sunt de diferite clase superioară,1,2,3,4, am din toate clasele . Am un aparat produs de beloruși în 1953, anume uzina din Belorusia a făcut cele mai masive și frumoase aparate, el este unul dintre cele mai scumpe aparate din coleția mea. L-am cumpărat de la o familie din Tiraspol, cât am dat pe el, nu mai țin minte, dar sunt bucuros că l-am gasit.
În anii 60 au apărut aparate mai mici de radio, portabile , am vestita Spidola produsă în Riga 1060. În 1957 la Moscova a fost un mare festival al studenților, în cinstea acestui festival a apărut un aparat ”Festival” produs în Riga, a fost primul aparat cu telecomandă prin fir, din păcate telecomanda nu s-a păstrat, nu o am în colecție. Un aparat de clasă superioară care a luat primii în toată europa.
Am și un aparat foto care s-a folosit în studiourile fotografice mult timp până în anii 80, este un aparat de portret și funcționează.
Televiziunea în Moldova, prima stație de emisie tv a fost în 1957. Am televizoare din acea perioadă vestitul ”Record” care erau cele mai ieftine, ”Start” care este a străbunelului meu. Ucraina producea televizoare ca ”Verhovina”, anii 1960. Din 1960 au început a face televizoare cu ecrane mai mari ”Signal”. În Belorusia, uzina din Minsk a încercat să combine televizorul, raioul și picapul și au făcut teleradiola, sau radiocombainul cum le mai spuneu.
Ce a fost atunci și ce avem azi a avansat foarte mult tehnologia. Cred că de la televizoarele din anii 60 și din ziua de azi, a rămas doar ideia de a transmite imagia în rest nimic.Dezvoltarea tehnologie are doar plusuri dar totuși să nu uităm că aparatele trebuie să ne servească pe noi dar nu noi pe ele.
