Adela Leguma: „Arta este vindecătoare”

0
809

Spitalul Raional Florești este prima instituție medicală în care Adela Legumă și-a desfășurat activitatea profesională. Pe parcursul vieții a mai lucrat 10 ani în calitate de moașă la Centrul Medicilor de Familie, după care a revenit în secția Traumatologie și Ortopedie a spitalului raional, iar din 2006 a fost promovată în funcția de asistentă medicală principală, activitate pe care o îndeplinește până în prezent cu multă dedicație, profesionalism dar, prioritar, cu blândețe și răbdare. 

Adela Legumă este originară din satul Roșietici, raionul Florești. A crescut într-o localitate pitorească, situată pe malul drept al râului Răut, într-o familie de oameni buni și responsabili, de la care a moștenit cumsecădenia și grija față de cei mai necăjiți. După absolvirea Colegiului de Medicină din orașul Bălți, în 1988, s-a angajat în slujba sănătății oamenilor. S-a căsătorit cu Vladimir Leguma, militar la Baza de Aviație din Mărculești. Fiica, Doina, a absolvit Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”.

Adela Legumă se bucură deja și de postura de bunicuță, mândrindu-se cu cei doi nepoței minunați – Teodor și Sofia. Dorul de ei, de fiică și ginere, plecați peste hotare, este cel mai dureros moment care o macină. Speranța a fost să-și vadă fiica muncind în sistemul medical din R. Moldova, dar aspirațiile tinerilor depășesc oportunitățile limitate de acasă.

„Îmi doresc ca personalul medical din Moldova să fie prețuit și motivat, spune Adela Leguma, iar tinerii specialiști să rămână în țară, vreau ca și pacienții să se preocupe de sănătatea lor, să îndeplinească responsabil examene profilactice, pentru ca să nu se adreseze tardiv după ajutor medical.”

 Funcția pe care o exercită presupune grija pentru o armată întreagă din 170 de asistente medicale. Activitățile zilnice ale unul lucrător medical cer multă putere fizică și morală, iar pandemia a mai adăugat poveri grele care istovesc.  

Întâmplător am aflat despre o pasiune a doamnei Adela Leguma, despre care nu a povestit lumii niciodată – cusutul cu mărgele. Colecția sa de lucrări cuprinde peisaje, icoane în mărgelușe și portrete. Din decembrie a adunat 14 tablouri. Am rugat-o să le aducă de acasă și să ni le arate și nouă, la care dumneaei a răspuns timid că încă nu le-a făcut cunoscute nici măcar colegilor apropiați. În timpul liber, zilnic coase câte o oră – două. Această ocupație o liniștește și o ajută să-și restabilească starea emoțională și fizică, după o zi întreagă de muncă. Arta este vindecătoare.

Întrebată care este visul spre care tinde, dumneaei a răspuns cu gândul tot la lucru: „Principalul rezultat spre care tindem este satisfacția pacienților. Toată munca noastră se îndreaptă ca la final, când omul iese din spital, să fie mulțumit”.

Ludmila TALMAZAN

PUBLICITATE