La sfat cu d-l Nicolae

0
32

Nicolae Bulat, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Soroca, este un împătimit şi mare admirator a tot ce numim rădăcini, origine, autenticitate. D-lui are multe a ne spune. M-am gândit că nu ar fi rău să îl avem ca un povestitor al Nostru, după cum ne este şi Ziarul. Deci, să îl ascultăm.

Deputatul în Sfatul Țării Nicolae Soltuz – dimensiunea faptelor

Originalitatea acestui nume este o tentaţie de a face o incursiune în istoria administraţiei publice medievale şi a identifica denumirea cârmuitorului unui oraş din perioada Moldovei medievale, care se numea şoltuz, cu numele unei personalităţi marcante din administraţia publică contemporană – Nicolae Soltuz, o personalitate cu calităţi deosebite, care a fost primar de Soroca în ultimii ani de aflare a Basarabiei în componenţa Imperiului Rus şi în primii ani de după Marea Unire.
Posibil că peste ani, de la acest titlu de cârmuitor al oraşului o fi fost preluat şi numele de familie al vre-unui strămoş de a lui Nicolae Soltuz, după cum și era tradiţia populară de a prelua numele de familie de la o ocupaţie oarecare, sau de alt gen. E o presupunere, doar, dar ca atare am putea conchide că destinul lui Nicolae Șotuz i-a fi fost hărăzit de o îndeletnicire de acest fel a vreo unui moş-strămoş de pe linia arborelui genealogic. Astfel, că întreaga sa viaţă o dedică serviciilor în administraţia publică.
În viaţa orăşenească, trecutul şi-a păstrat drepturile sale, datina a rămas în putere. Orăşelele Moldovei medievale au trăit cu Sfatul lor de cetăţeni aleşi, având în frunte pe unul ieşit din mijlocul sfatului. În Moldova, unde a învins norma germană din Galiţia şi dreptul german, zis de Magdeburg, sistem de conducere și administrare a orașelor medievale. Căpetenia sau capul orașului se numea șoltuz, iar membrii sfatului mic – pârgari.
Titlul de șoltuz este dat în Moldova medievală cârmuitorului unui oraș, și care era ajutat în activitatea sa de un sfat de orășeni format din 6-12 pârgari. Conform DEX online, cuvântul șoltuz vine din germană de la Schultheiss, prin intermediul polonez szoltys (voit) da și din maghiară soltesz.
Membrii Sfatului erau numiţi pârgari (burger), unii din ei fiind întitulaţi uneori şi “pârgari mari”.
Principalele organe administrative care realizau dreptul târgului Soroca la autoadministrare erau: consiliul mic şi consiliul mare.

PUBLICITATE