Trageți Cortina!

0
339

Ziua mondială a Teatrului este aniversată în fiecare an la 27 martie și a fost instituită în 1961, de Institutul Internațional de Teatru (ITI), iar din 1962, a devenit un eveniment anual, organizat de comunitatea de teatru. Un moment de recunoaștere a forței de comunicare pe care o are teatrul, dincolo de toate frontierele geografice sau culturale, lingvistice, religioase sau politice. Pentru marcarea acestei zile sunt organizate diverse manifestări naționale şi internaționale de teatru, în cadrul cărora publicul are ocazia să întâlnească artiștii preferați. În cadrul Teatrului „V. Apostol” din Soroca, fondat în 2009, activează Studioul de tineri actori „CORTINA”, despre evoluția căruia l-am invitat, să povestească, pe directorul teatrului sorocean, distinsul poet Petre Popa.

După tentativele eșuate de a pregăti un grup de studenți la Academia de Arte „G. Musicescu”, am decis să deschidem un studio pe lângă Teatrul „V. Apostol”. S-a purces la o selecție riguroasă, pentru că nu se dorea crearea unui „cerc dramatic”, ci a unui grup de tineri actori care să intre direct în spectacol, însușind pe parcurs rigorile scenei. Membrii juriului: Alexandru Cozub, director artistic la Teatrul „M. Eminescu” din Chișinău, Anatol Rudei, autor și interpret de muzică folk, Petru Popa, director-director artistic al teatrului sorocean. Din cei cca 50 de pretendenți au fost selectați șaisprezece. Denumirea s-a luat după buletinul informativ „Cortina” care apăruse deja câteva numere. Curios e că pe parcursul anilor numărul rămâne constant, deși nu s-a urmărit acest scop. La început am avut sprijinul administrației Liceului „C. Stere”, director dl Vasile Baș. Anume pe scena acestui liceu am și susținut primul recital din creația lui M. Eminescu cu actorii Andrei Sochircă, Nicolae Darie și Nicolae Jelescu.

– Care a fost primul pas după preselecție?

              – Imediat după preselecție au pornit și primele „lecții” de cunoaștere a artei teatrale, în paralel lucrând la piesa „Amintiri din copilărie”, după Ion Creangă, adaptare Al. Cozub, tot el și regizorul spectacolului. A fost o primă experiență atât pentru tinerii actori, cât și pentru regizor, totuși o trupă formată din copii e mult deosebită de o trupă de actori profesioniști, chiar și prin faptul că un actor profesionist nu face guturai atât de des, mai rar îl doare burta de emoții și nu pleacă niciodată de la repetiții fără să anunțe pe cineva pentru că i s-a făcut foame. Ei, iată cu actorii-copii acestea sunt normă și totuși spectacolul a ieșit foarte bine, de parcă toți s-au făcut mari într-o noapte ca în poveștile humuleșteanului drag. Cu acest spectacol ne-am prezentat pe scena de acasă, pe scena din Chișinău și chiar în or. Botoșani, România. Fe altfel mai multe spectacole ale noastre au urmat acest traseu.

– Care a fost dinamica în materie de montări, regie, scenografie?

– Cu acest grup s-au montat spectacolele „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „În cătușele Siberiei” spectacole, după proza lui S. Vangheli și „La o margine de sat”, după proza lui Ion Druță, în regia lui Alexandru Cozub, scenografia Iu. Matei; „Scufița Roșie”, în regia lui Viorel Vârlan (Iași); „Hai la joacă” de G. Ciolpan; „Aripi”– spectacol de expresie corporală, muzică și poezie, concept și regie de G. Ciolpan; „Ai zis ceva…” – spectacol de muzică, poezie și pantomime și „Casa cu minuni”, concept și regie P. Popa, Muz. Rinat Kurmashev, spectacole jucate şi pe scena teatrului „M. Eminescu” din Botoşani, România. Alte două spectacole de muzică şi poezie au atras şi tineri muzicanți care au creat un grup rock „RENAISOUND”, evoluând alături de actori profesioniști. Spectacolele „Anonimul venețian” de GIussepe Berto, „Cântec de leagăn pentru bunici”, de D. Matcovschi, „Alex şi Morris” de Mihael Elkin, „Ce vor femeile?”- spectacol-colaj, sunt cele mai bune cărți de vizită ale teatrului. În scopul diversificării produsului teatral, dar şi al acoperirii tuturor segmentelor de vârstă, în spectacolele pentru copii și adolescenți se îmbină elementele clasice cu cele moderne, utilizând tehnică performantă de iluminare şi proiecție. Toate acestea contribuind la formarea spectatorului tânăr, dar şi a gustului estetic de recepționare a unei opere artistice, în primul rând de teatru. Investiția în cultură rămâne o investiție de durată, dar benefică oricărei societăți, cu condiția că este neîntreruptă şi pe măsură.

– Spectatorul are vreun rol în politica repertorială a teatrului „V. Apostol”?

– Știut lucru că un teatru are nevoie de spectacole bune dar nu mai puțin important este şi calitatea spectatorului. Ceea ce ne place nouă să numim tradiție necesită muncă, insistență şi calm. Numai atunci când activitatea unei instituții devine parte din viața comunității, iar comunitatea simte organic necesitatea unei astfel de instituții, putem vorbi despre tradiție. În scopul formării spectatorului permanent, Teatrul „V. Apostol”, organizează anual diverse acțiuni de promovare şi popularizare a artei teatrale. Concursul declamatorilor  PE ARIPILE MUZELOR” este o astfel de acțiune care ne dă şi posibilitatea de a descoperi talente noi, iar ulterior aceste talente devin membri ai studioului de teatru „Cortina”. Și la ediția din acest an a concursului, participanții vor prezenta obligatoriu poezie, proză, de astă dată  din creația scriitorului sorocean Arhip Ciubotaru, care în acest an ar fi împlinit vârsta de 85 de ani.

– Mai rămâne pe distanță concursul în situația din țară?

– Desigur, nu am prevăzut o situație dramatică în care s-a pomenit aproape tot globul pământesc. Totuși, datorită mijloacelor moderne de comunicare, îndemn pe toți potențialii participanți la concurs să mergem înainte: Citiți atent condițiile concursului, pregătiți textele scrise și cele declamate și expediați-le pe adresele: petre.popa@mail.ru, petrepopamd@gmail.com sau veniaminapostolteatru@gmail.com. Urmăriți și paginile presei locale. Trimiteți o înregistrare scurtă a textului pentru concurs (audio/video) despre data organizării concursului vă vom anunța suplimentar, în funcție de evoluția situației. Curaj! (Regulamentul concursului „Pe Aripile Muzelor” este publicat în nr. 09, pag.15 Ziarul Nostru).

Despre spectacole și membrii studioului veți mai găsi suficientă informație în volumele de publicistică „Numai de bine” și cartea „Istoria unui teatru” semnate de P. Popa. Aș dori să menționez doar că ulterior mulți dintre membrii studioului  au ales domeniul teatral continuându-și studiile la diferite instituții de învățământ din Moldova, România, Rusia, sau au continuat activitatea actoricească în colectivele din cadrul instituțiilor de învățământ pe care le-au ales. Mărturiile lor sunt o dovadă că lucrurile frumoase se fac cu dragoste și răbdare, pentru că roadele lor vin ca un ecou peste ani:

„Fac teatru de șase ani. Și în această perioadă scurtă am reușit să trec prin foarte multe evenimente, am căpătat experiență și încă continui să fiu îndrăgostită de acest loc. Aș putea să afirm că Teatrul Veniamin Apostol este locul nașterii mele, fiindcă anume aici am început să-mi formez personalitatea și să mă fac auzită.” Valeria Hanganu, membră a studioului „Cortina”.

„Sunt nespus de bucuros că viața mi-a acordat o astfel de șansă. Îi mulțumesc regizorului domnul Alexandru Cozub care a muncit cu noi zi de zi, de asemenea îi mulțumesc și dlui Petru Popa și doresc Teatrului „Veniamin Apostol” mult succes!” Nicolae Maxim, membru a studioului „Cortina”.

FELICITĂRI TUTUROR ÎMPĂTIMIȚILOR DE TEATRU ȘI ÎN SPECIAL SOROCENILOR, CU OCAZIA ZILEI MONDIALE A TEATRULUI!

PUBLICITATE