După 9 ani, Baletul Național JOC a revenit pe scena din Soroca

0
805

Cu primăvara în piept, după 9 ani, Baletul Național JOC, cel mai renumit ansamblu academic din țară, a revenit pe scena din Soroca cu un spectacol maiestos, început cu renumita creație ”Moldoveneasca”, montată în 1945 de către Nicolae Bolotov, perfecționată în timp de Vladimir Curbet și a culminat la final cu ”Nunta”. În 2020 ”Joc” aniversează 75 de ani de la fondare, prilej datorită căruia este organizat un turneu republican în cadrul Festivalului „Mărțișor”, desfășurat în 9 orașe ale Republicii Moldova, în care ”Jocul” își povestește istoria în pași de dans.

https://www.facebook.com/1586247704944113/videos/1840969726034416/

Publicul sorocean a aplaudat îndelung prestația artiștilor, ce poate fi admirată la nesfârșit. Pe lângă ritmurile armonioase și energia impresionantă venită dinspre scenă, spectatorii au fost surprinși de coloritul costumelor originale, care pot fi admirate în galeria fotografică de mai jos.

Repertoriul baletului cuprinde bijuteriile muzical-coregrafice care au adus ansamblului faimă recunoscută în întreaga lume:

„Călușarii” este unul din cele mai vechi dansuri rituale masculine,  rămas ca o relicvă de la stămoșii daco-romani. Exprimă bărbăția, triumful asupra forțelor malefice.

„Crăițele” e este un dans liric feminin din categoria horelor. Se interpretează grațios, în ritm lent, simbolizează gingășia feciorelnică, frumusețea, eleganța și mândria  fetei.

”Suita bucovineană” se constituie din 6 jocuri (Huţulca,  Hora Bucovinei, Trilişeşti, Arcanul, Bălăceasca, Ţătăneasca) ce reprezintă irepetabila zonă a Ţării de sus , unde s-au păstrat nealterate obiceiurile şi tradiţiile acestor locuri de basm.

Paşii lini de horă, bunăoară sunt urmaţi imediat de mişcările dinamice ale sârbei,  care au alimentat dintotdeauna optimismul şi încrederea băştinaşilor în zilele ce vin, în propriile aspiraţii de viitor. Fermecătoare sunt costumele populare ce redau gustul fin al bucovinenilor pentru frumos şi pentru punerea în circuit a valorilor inestimabile ale poporului  românesc.

„Mărunțica” este un dans pentru tineri, specific pentru raioanele de sud ale Moldovei. Se dansează cu pași mărunți și deși.

În „Suita din Carpați” sunt încadrate dansuri din 3 regiuni – Bucovina, Huțul, Transcrpatia.

          „Suita Bulgărească” e compusă din 3 dansuri populare răspândite în zonele locuite de bulgari. Dedicată Zeului Antic al vinului-Bahus.

”Răzășasca” este un dans  tradițional, “fundamentul” jocului popular moldovenesc. De la primii pași le transmite spectatorilor dispoziție de sărbătoare, veselie. Reflectă, în special, trăsăturile tipice ale coregrafiei populare din raioanele centrale ale Moldovei.

          ”Codru” este un dans dinamic și expresiv care reflectă optimismul folcloric din localitățile montane ale Balcanilor. Are o compoziție, cu murmur feminin, sărituri masculine cu o tehnică virtuoasă și un ritm specific, semnifică mândria. curajul temperamentul poporului.

          „Sărbătoreasca” este o compoziție coregrafică alcătuită din dansuri specifice raioanelor de sud, situate pe malurile Dunării și Prutului. Este compusă din 4 tablouri coregrafice: ”Bătuta” dans masculin, ”Hostropățul”- dans mixt, ”Mândrele”- dansul frumușelelor și „Sârba” – dans de sărbătoare.

Apărut în august 1945, Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare „JOC”, a devenit un colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane, unionale (pe timpul URSS), şi internaționale, s-a afirmat ca o adevărată instituţie de colectare şi fructificare a frumoaselor şi valoroaselor tradiţii, datini, ritualuri şi obiceiuri ale românilor din Republica Moldova. Din 1957, timp de 59 de ani, în frunte cu directorul general Vladimir Curbet, artist al poporului, au avut spectacole în peste 60 de țări și au obținut sute de premii, printre care Ordinul Republicii. Pe parcursul anilor (1957-2005), maestrul V. Curbet a știut să culeagă cele mai frumoase flori de dans, muzică, port național de pe plaiurile Moldovei, aranjându-le cu multă inspirație şi fantezie şi ridicându-le la nivel de spectacole, la nivelul adevăratelor perle coregrafice, păstrând în formele lor artistice stilul şi maniera de interpretare, muzica, costumele şi spiritualitatea poporului în toată autenticitatea lor. După plecarea maestrului Curbet ”JOC” a trecut printr-o perioadă de criză, cu plecarea artiștilor și micșorarea trupei. ”În prezent, trupa de balet are 43 de dansatori, 4 coregrafi repetitori, Prim Maestru de Balet – Evghenii Sandul și Orchestra condusă de Prim-dirijorul Vasile Goia formată din 21 de instrumentiști”

După distinsa evoluare la Soroca, Directorul general, Aliona Baroncea-Strîmbeanu a transmis un mesaj în care a apreciat contribuția Consiliul Raional Soroca și a Secției Cultură și Turism la desfășurarea spectacolului, a  mulțumit totodată tuturor sorocenilor, menționând rolul Colegiului de Arte ”Nicolae Botgros” în dezvoltarea culturii naționale: ” De aici, sute de muzicieni pe care îi regăsim în toate orchestrele noastre consacrate de muzică populară. De exemplu la ”JOC” îi avem pe absolvenții instrumentiști Ghenadie Brașoveanul, acordeon, Vasile Mărgineanu, percuție, Alexandru Caraion, trombon. Și dacă luăm în considerare că și maestrul Nicolae Botgros și-a făcut ucenicia la Soroca, am inspirat aerul de tradiție și școala autentică.”

Foto: Ludmila Talmazan

PUBLICITATE