Bolile profesionale vs condițiile de muncă din economia națională

0
149

Bolile profesionale sunt afecțiuni ale organismului, dobândite ca urmare a participării la realizarea unui proces de muncă. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala profesională constituie o afecțiune a cărei agenți etiologici specifici sunt prezenți la locul de muncă, asociați cu anumite procese industriale sau cu exercitarea unor profesiuni.

Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor la un nivel înalt este esenţială identificarea și ulterior excluderea sau diminuarea la minim a factorilor profesionali de risc şi a influenţei lor nefaste asupra stării de sănătate, prin depistarea precoce a bolilor profesionale. Astfel, este necesară monitorizarea stării de sănătate a angajaţilor, iar în cazul suspectării unei afecţiuni profesionale, cercetarea detaliată şi înregistrarea obligatorie a cazului în scopul depistării locurilor de muncă cu factori de risc şi elaborarea strategiilor de diminuare și chiar evitarea acestora.

În Republica Moldova, bolile profesionale depistate și diagnosticate în  perioada anilor 2007-2019 au constituit 131 cazuri de boală profesională cu 140 de persoane afectate, ceea ce reprezintă un număr relativ mic pentru o perioadă de 12 ani, incomparabil cu țările europene. Indicele morbidităţii profesionale în Republica Moldova a constituit în medie 1,6 la 100 mii angajați. Comparativ cu țările dezvoltate spre exemplu cum ar fi Finlanda, anual, se stabilesc până la 4500-5000 de cazuri de boli profesionale.

Una din cauzele principale ar fi lipsa specialiștilor în patologii profesionale care ar putea să se ocupe de diagnosticarea precoce a acestor maladii și segmentarea serviciului de sănătate ocupațională, care constituia până în anul 2018 un tot întreg pentru sănătatea la locul de muncă.

Cu toate acestea, bolile asociate muncii continuă să fie răspunzătoare pentru aproximativ 2,4 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, dintre care 200 mii de decese în Europa.

În Republica Moldova, în aceiași perioadă, au fost diagnosticate cazuri de boli profesionale pe ramurile economiei naționale: 71-mecanizatori; 24-lucrători medicali; 14-muncitori de la întreprinderile industriale; 8-lucrători cu pesticide; 23-alte profesii.

Este important să menționăm și cazurile de boli profesionale după formele nozologice, care au constituit: 66–osteo-chondroza; 15-hepatită virală “B”și ”C” toxică; 13-tuberculoza; 7-bronșita, astmul bronhic, bronhopneumoniile; 6-encefalo-polineuropatie; 4-intoxicații cu pesticide; 2-artroze; 1-boala de vibrație; altele -25.

Diagnosticul de boală profesională a persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1282 din 29.11.2016 pentru aprobarea ”Regulamentului sanitar privind modul de cercetare și stabilire a diagnosticului de boală (intoxicație) profesională”.

Aceasta stabileşte cerinţe pentru notificarea, cercetarea  cazurilor de suspiciune a bolilor (intoxicaţiilor) profesionale, declararea, înregistrarea şi raportarea morbidităţii profesionale în scopul aplicării  măsurilor de tratament, precum şi de prevenire a acţiunii factorilor de risc profesionali asupra sănătăţii angajaților.

În scopul prevenirii și eficientizării procesului de depistare precoce, diagnosticare corectă și tratamentul complex al bolilor profesionale ANSP propune să se  întreprindă următoarele măsuri:

– organizarea examenelor medicale obligatorii în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1025 din 7 septembrie 2016 “Regulamentul  Sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc”;

– unificarea abordărilor de diagnosticare, supraveghere și prevenire a bolilor profesionale;

– îmbunătățirea procesului de diagnostic al cazurilor suspecte de boli profesionale;

– organizarea de către agenții economici a măsurilor de fortificare a condițiilor de muncă şi promovarea sănătății la locul de muncă;

– conștientizarea prezenței factorilor profesionali de risc la locul de muncă de către angajatori, angajați și adresarea la medic la apariția primelor simptome de boală.

Sănătatea profesională constituie cerinţa primordială care stă la baza preocupărilor specialiştilor care lucrează în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă şi mai cu seamă a întreprinderilor care au de suportat pierderi în cazul confirmării diagnosticului de boală profesională !

PUBLICITATE