Duminica Revederii –Duminica amintirilor
Din înaltul cerului și adâncul pământului, aproape ca la Blaga a fâlfâit duminica trecută sufletul satului Baxani la umbra brazilor bătrâni din curtea primăriei. Cu adieri când ușoare când fierbinți de cântec și poezie, de nostalgii și bucuria revederii, cu miros de iarbă verde și paie de grâu cosit – toate amestecate cu arome de bucate tradiționale coapte la cuptor, evenimentul s-a întitulat „VENIȚI, CĂ SATUL E ACASĂ”.
Și fiii și fiicele satului de departe și de aproape au venit la cea de a doua ediție a acestei sărbători. O sărbătoare care s-a născut din inițiativa primarului și preotului Ghenadie Pereteatcu în anul 2017. În urma unui studiu efectuat de primărie, s-a constatat că la Chișinău locuiesc 101 băxăneni. „Ce-ar fi să le organizez o întâlnire la Academia de Teologie din capitală, unde mi-am făcut studiile? Sunt mulți -un parlament întreg. Mai vedem ce mai fac, cum o mai duc, dacă nu au uitat de sat”, și-a zis preotul și primarul și a purces la realizarea ideii. Întâlnirea a avut loc. Din 101 băxăneni-chișinăuieni au venit la întâlnire 61. Atunci s-a convenit de a organiza odată pe an întâlnirea cu băștinașii. Anul trecut sărbătoarea Revederii s-a lansat de Duminica Mare. În urma consultărilor cu cei plecați de acasă s-a ajuns la concluzia că luna august e mai potrivită pentru o astfel de întâlnire. Și iată că în acest august s-a realizat a doua ediție.
Mesajul primarului rostit în fața publicului s-a încheiat cu cuvintele: „Să arătăm prin faptele noastre că ne pasă de satul nostru. Cu drag venim aici și cu drag facem ce putem pentru sat – un sat cu tradiții vechi, cu oameni gospodari, harnici, mărinimoși și credincioși. Așa ne știm, așa ne știe lumea și așa să ne ajute Dumnezeu să ne păstrăm valorile.”
La sărbătoare de la mic la mare
Iar valori mai sunt la Baxani. Se mai nasc talente. Cu un program frumos, după un scenariu de Ludmila Sotnic, care a fost și prezentatoare, au venit în fața publicului copiii de la grădiniță, elevii de la gimnaziu și ansamblul folcloric din localitate. De un succes deosebit s-a bucurat sceneta inspirată din opera lui Ion Creangă, prezentată de un grup de elevi din localitate. În timp ce artiștii evoluau în scenă, spectatorii puteau servi sarmale fierbinți, plăcinte, babă neagră, babă alba, mămăligă cu brânză și alte bucate tradiționale, care împodobeau mesele din fața celor trei căsuțe amenajate în curtea primăriei:Căsuța Muzeului, Căsuța Primăriei și Căsuța Grădiniței- toate încadrându-se perfect în atmosfera evenimentului. După evoluarea artiștilor din localitate, în scenă au urcat invitații de la Chișinău: Aurica și Valeriu Cordineanu, Gicu Cimbir, Andrian Levițchi și inegalabila Suzana Popescu. Artiștii din capitală au venit cu un program care a mers la inimile spectatorilor. Ei au încins atmosfera. Două fetițe, două fane ale Auricăi Cordineanu au cântat împreună cu interpreta mai multe cântece, maturii s-au prins la joc de sălta pământul sub picioarele lor. De notat că împătimiții de dans au dansat pe tot parcursul programului, iar cei mai în vârstă i-au privit, așa ca pe vremuri la Hora Satului. Punctul culminant a fost atins de Suzana Popescu, această emblemă a folclorului nostru, care știe să se dăruiască prin muzică cu un temperament vulcanic și o trăire lăuntrică deosebită.
A fost o duminică frumoasă, ce a adunat lume de toate vârstele: de la mame cu prunci de două-trei luni în brațe până la copii mari cu părinți de 80-90 de ani.
A fost o duminică a revederii, ce a răscolit amintiri și a adus multă lumină și voie bună în sufltele oamenilor acestui sat vechi răzășesc, în care a locuit mai mulți ani înaintașul Emanuil Gavriliță, cel care a înființat o școală și o bibliotecă pentru copiii de țărani din Baxani, directorul primei publicații periodice în limba română – ziarul „Basarabia”, care a văzut lumina tiparului la 26 mai, 1906, figură importantă în înfăptuirea Unirii de la 27 martie, 1918.
Cu dor și drag de sat și de eveniment
Voluntara Valentina Onea, gazda căsuței – muzeu: „E frumoasă sărbătoarea și e bine gândită și binevenită. M-am implicat și eu în organizare. Împreună cu primarul am hotărât să facem muzeul satului. Local s-a găsit, doar că e nevoie de reparații și în interior și în exterior. Am adunat deja multe exponate, cu o parte din ele am venit astăzi aici, căci ne-am gândit că la un asemenea eveniment e important să arătăm și pagini din istoria satului . Tatăl meu care are la 90 de ani și este cel mai bătrân om din sat, mi-a apreciat lucrul.”
Greta Baciu, inginer la serviciul antigrindină: „Am venit cu o expoziție personală de broderii să dau și eu un pic de culoare sărbătorii. Sunt pasionată de biser. În ultimul timp practic mai mult broderia din mărgele și dau prioritate icoanelor. Eu vreau ca acest festival (eu îi zic festival) să aibă continuitate.”
Rodica Boj, directoarea grădiniței: „ Ne-am încadrat și noi în organizare și am pregătit bucate tradiționale din care să servească toți sătenii prezenți: și cei veniți din alte părți și cei de pe loc. E un prilej fericit să vezi rudele adunate la vatra părintească, la vatra satului. Salutăm și susținem iițiativa primarului și dorim ca aceste întâlniri cu băștinașii să devină o tradiție.”
Svetlana Ciornea, contabilă la Chișinău:„ Îmi pare bine că văd fețe cunoscute și mai puțin cunoscute, colegi, prieteni, vecini și mai puține rude, care cu trecerea anilor se trec și ele. Astăzi am venit cu întreaga familie, cuprinsă de același necunten dor de casa părintească, de sat, chiar dacă nu mai are cine să ne deschidă nici portița și nici ușa casei. Ne-am împrăștiat prin lume, dar nu uităm de unde am plecat. În fiecare vară ne adunăm la casa părintească, iar această sărbătoare de a ne aduna în sat pe toți cei plecați vine ca un leac pentru suflet. Mulțumim primarului și tuturor celora care au contribuit la organizarea exemplară a a acestei frumoase întâlniri.”
Manea Vladimir, medic, Chișinău: „Astăzi trăiesc emoții deosebite. Picii de la grădiniță mi-au amintit că am fost și eu ca ei. Elevii m-au impresionat cu programul lor, consătenii cu care am stat de vorbă sunt la fel de sfătoși și inimoși. Îmi pare bine că m-am născut în acest sat, că am crescut alături de părinți și bunei, m-am educat povățuit de ei, că am supt seva din acest pământ ca să ajung unde am ajuns. Și tot așa ca mine au fost sute și mii de copii. Mulți din ei ne aduc pe masă pâinea cea de toate zilele, ei sunt talpa țării, de la ei totul începe. În fața lor astăzi îmi plec fruntea. Bine a spus poetul că veșnicia s-a născut la sat.”
Diana Sotnic: „Această sărbătoare a cerut multă muncă, dăruire. Dar s-a meritat. Și familia noastră a venit cu mult drag la întâlnirea cu satul. Astăzi ne sunt atât de dragi și sună atât de cald expresiile: „Cât de mult mă bucur că te-am văzut, că te-am auzit! Ce mai faci?Cum mai trăiești?” Amintirile și dorul ne leagă de sat. Mulțumim primarului și tuturor celora, care au contribuit la organizarea sărbătorii! Vom aștepta cu drag o nouă vară și un nou august pentru noi clipe de revedere.”
Nina Neculce
https://www.facebook.com/1586247704944113/videos/389545815067344/
https://www.facebook.com/1586247704944113/videos/653793098432180/
https://www.facebook.com/1586247704944113/videos/844549779260511/
