Conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat în zilele următoare, în Republica Moldova se vor înregistra temperaturi caniculare care ne pot afecta grav starea de sănătate.
Canicula sau valul de căldură se poate defini: ca o perioadă prelungită de vreme excesiv de caldă, cu depăşirea temperaturii maxime din cinci zile consecutive cu 5-10°C a temperaturii maxime normale a regiunii date şi care se manifestă în perioada caldă a anului. În Republica Moldova, ca şi în alte regiuni, în ultimele decenii periodicitatea şi intensitatea valurilor de căldură au devenit mai exprimate şi au o durată mai extinsă, maximele de temperatură au devenit mai înalte, instalîndu-se valuri de căldură cu maxime de peste 30°C, menţinîndu-se stabil cîte 10-20 de zile.
Vremea caniculară poate afecta grav starea sănătăţii, constituind adesea factori agresivi care dereglează întregul echilibru al organismului, declansînd la multe persoane stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, deshidratare, oboseală generală, arsuri etc. Orice extremă stresează organismul, care nu se poate adapta situaţiei. Căldura este mai greu de suportat în primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate; dacă sunt temperaturi ridicate atît ziua, cît şi noaptea pentru mai mule zile consecutiv; cînd umiditatea aerului este ridicată.
Efectele acute şi cronice asupra sănătăţii a radiaţiei solare directe sunt:
- Apar adesea arsuri locale ale pielii, mai întîi pe umeri şi nas, urmate de febră, ameţeli, frisoane, dureri de cap, bătăi frecvente de inimă, greaţă, vomă şi în cazuri grave – pierderea cunoştinţei. Apariţia arsurilor care se manifestă prin înroşirea pielii, conduce la scaderea nivelului de protecţie a organismului la diferiţi agenţi patogeni, sporeşte riscul infectării cu viruşi, bacterii, etc. Cei mai sensibili la razele solare sunt copiii pînă la vîrsta de 15 ani, persoanele de vîrstă înaintată, precum şi persoanele care suferă de maladii cardiovasculare, în special cei cu hipertensiune. Bebeluşii pînă la un an categoric nu trebuie să fie supuşi razelor solare.
- Cu temperaturile înalte se produce o creştere excesivă a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele solubile), antrenînd astfel multe consecinţe negative a proceselor fiziologice. În acest caz, poate apărea astenia fizică, precum şi perturbări ale proceselor metabolice sau o intensificare a simptomatologiei în cazul unor boli cronice (hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, etc.). În această perioadă, e mare probabilitatea ca să se majoreze numărul de cazuri de insult, infarct miocardic, etc.
- De asemenea, canicula poate genera crampe, şoc hipertermic, stări de epuizare. Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales în caz de transpiraţie abundentă. Dacă aceste crampe durează mai mult de o ora este necesară consultarea medicului.
- Epuizarea provocată de caniculă apare după cîteva zile şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie.
Recomandări generale pentru comportamentul populaţiei sunt:
- De a evita pe cît posibil la expunerea prelungită la soare între orele 11 – 18.
- De a purta pălării de soare, haine cu mîneca lungă, din fibre naturale, de culori deschise;
- De a preveni pierderile de apă şi substanţe minerale prin consumarea a cel puţin 1,5 – 2 litri de lichide pe zi, constînd din sucuri naturale, apă minerală, care nu vor fi consumate prea reci. Se mai recomandă de a consuma infuzii (ceaiuri) la temperatura camerei din muşeţel, sunătoare, urzici (dispare senzaţia de sete).
- În afară de lichidele propriu-zise se recomandă consumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete (mai ales crude), ca fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale importante organismului în timpul caniculei, de asemenea, dispare senzaţia de sete continuă, datorita efectului treptat de eliberare a apei din produsele vegetale.
- Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a se consuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare calorica mică, evitînd pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi.
- De evitat consumul băuturilor alcoolice, chiar şi a berei, de cafea şi a băuturilor foarte reci.
- De evitat eforturile fizice susţinute în perioada zilei, cînd temperatura atinge valorile maxime.
- De a face duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată.
În locuinţe:
- De reglat aparatul pentru aerul condiţionat, astfel, încît temperatura să fie cu 5 grade mai mică decît temperatura din exterior.
- Ventilatoarele nu trebuie folosite, dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade C.
- Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse la soare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase.
- Ferestrele vor rămîne închise, în timp ce temperatura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă şi vor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa.
- De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială sa fie menţinută la intensitate scăzută şi aparatele electro-casnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte.
Pentru copii şi familiile lor
- De a da copilului să consume cît mai des lichide proaspete, chiar dacă acesta nu le cere.
- Niciodată copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate.
- De a avea permanent rezerve de apă în cantităţi suficiente, în cazul unei deplasări.
- De a evita plimbările copilului pînă la un an în perioada de caniculă.
- Nu se recomandă scăldatul în apă rece.
- Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre naturale, de culoare deschisă.
- În instituţiile pentru copii, activităţile se vor organiza în pavilioane, evitînd acţiunea directă a radiaţiei solare.
- Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante.
Ofiţer principal al DSE Soroca
căpitan al s/intern Eugeniu Doga
