Dulciul sfeclei bate-n amărâu

0
774
Vladimir Novac, directorul SRL „Tetracom-agro”

Agricultorii întreprinderii „Tetracom-Agro” din raionul Floreşti finalizează cu succes recoltarea culturilor târzii. E strâns porumbul, floarea soarelui, pe ultimele hectare se adună şi sfecla de zahăr.

Pe un câmp de  76 de hectare îngrijit de echipa lui Fiodor Chetrari din Bobuleşti, rădăcinile sunt recoltate de două combine de marcă mai veche, ce servesc gospodăria de vreo trei decenii.

– Ce, rămâneţi cu tehnica în urmă? – l-am întrebat pe directorul întreprinderii Vladimir Novac.

– Aceasta e formula noastră de a menţine oamenii în gospodărie, de a le crea locuri de muncă pentru a câştiga salarii în satele lor, – a explicat directorul.

Anterior la Ghindeşti au strâns sfecla de zahăr cu combine performante de marca „Ropa” în preajma satului Hârtop pe o suprafaţă de 141 de hectare, în brigada lui Victor Brânza. Roada e bună, 42 de tone de rădăcini la hectar.

– Nu e vorbă, maşinile lucrează foarte productiv. Dar mai există o problemă, – spune Vladimir Novac. – Chestia e în faptul, că în acest an, din mai multe cauze, dar principala constă în oscilaţiile climaterice, sfecla a avut de suferit şi multe rădăcini dau în putrefacţie. Combinele moderne strâng sfecla toată laolaltă şi la fabrica din Făleşti mult ni se scade din volum. Dar şi la procesare se creează mari dificultăţi, fiindcă sfecla putredă merge pe acelaşi conveier cu cea calitativă.

Recoltarea după metoda veche, cum se face în brigada lui Fiodor Chetrari, cere mai multe eforturi fizice, dar şi creează posibilitatea de a selecta rădăcinile direct în câmp şi a transporta la Făleşti doar sfeclă calitativă. Deci, cheltuielile la recoltare se compensează prin adaosul în preţ la comercializarea ei. Să nu uităm şi de principalul avantaj al acestei operaţiuni – asigurarea localnicilor cu locuri de muncă şi cu salariu. Confirmare e şi faptul, că cei ce sunt antrenaţi la cultivarea sfeclei câştigă circa 300 kilograme de zahăr la hectar. La „praşă” directorul a rezervat pentru 30 de persoane 60 de hectare. Deci fiecare agricultor primeşte  peste  jumătate de tonă de zahăr. Aceşti muncitori nu se ocupă doar de cultivarea sfeclei, ci sunt mobilizaţi şi la alte lucrări. În special, la producerea a peste 800 tone de seminţe de grâu şi orz, căci gospodăria e cu statut de întreprindere seminceră.

Vladimir Novac, astfel, soluţionează mai multe probleme concomitent – şi oamenii îi ţine  la casele lor, şi gospodăria, fiind una multifuncţională, o dezvoltă şi-i crează perspective pentru viitor.

Desigur, că se vor găsi voci, ce vor reproşa, că se „ignorează” procesul de aplicare a tehnicii ultramoderne. Vladimir Novac e inginer de specialitate şi ştie el, mai bine ca alţii, unde şi ce fel de tehnică să aplice, cât o să-l coste, care va fi profitul. Dar el are şi agricultori, cu cine poate lucra. Şi nu se vaicără, ca alţii, că oamenii fug din sat, că n-au cu cine strânge roada, iar la culesul fructelor caută zilieri de prin  alte părţi.

Am făcut această paranteză apreciind metoda lui Vladimir Novac ca una foarte importantă în dirijarea sectorului agrar şi în grija faţă de oamenii muncii de la sate.

Pe plantaţia de sfeclă din brigada lui Fiodor Chetrari erau destul de mulţi agricultori. Cu combinele RCS-6 recoltau roada Ion Stropşa şi Nicole Roman, iar înaintea lor frezau frunzele agregatele lui Radu Pulbere şi Grigore Celpan.

Am prins momentul, când Igor Sacenco a plecat cu tractorul să ducă la stivă remorca plină cu rădăcini ca să discutăm cu alţi mecanizatori.

– Mergem binişor. Strângem împreună peste 250 tone de rădăcini pe zi,  – spune Ion Stropşa.

Plantaţia, în ansamblu, arată bine. Până la recoltare s-au păstrat circa 75 mii plante la hectar. Unele rădăcini ajung în greutate la 2-3 kilograme.

– Dacă nu ne-ar fi atacat putregaiul, am fi avut peste 60 de tone la hectar, – zice Vladimir Novac.

La încărcatul sfeclei pentru transportarea la fabrică, dar şi pe câmp agricultorii sortează rădăcinile şi le strâng pe cele bune vor fi mărunţite cu discurile şi date sub brazdă ca îngrăşăminte organice. La „Tetracom-Agro” nimic nu se aruncă pe vânt.

Totuşi, Vladimir Novac, mai are o durere. Da, sfecla nu e de calitatea dorită, zaharitatea e mai scăzută, întreprinderea prelucrătoare prea mult indică procentul de impurităţi, însă compania „Sudzucher” pune în pericol însuşi existenţa sectorului de producere a sfeclei. Conform contractului s-a stabilit preţul de comercializare la 710 lei pentru o tonă de rădăcini, însă se achită 615 lei. Pe când alte firme în acest an plătesc câte 750 lei per tonă.

– S-a creat o situaţie complicată. Se cere implicarea statului în acest proces pentru a adopta nişte decizii regulatorii sau a subvenţiona producătorii de  sfeclă, – spune Vladimir Novac. – Sperăm să se întâmple acest lucru.

Ne gândim şi noi, că dacă o întreprindere puternică cum e „Tetracom-Agro” sună alarma, apoi în ce dificultate au ajuns alte gospodării din zonă, care mult au mizat în obţinerea profitului de la producerea sfeclei de zahăr?

– Facem calcule, dacă nu va fi redresată situaţia nu e exclus ca pe viitor să reducem suprafaţa plantaţiilor de sfeclă, –  a spus cu regret Vladimir Novac.

PUBLICITATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.

*

code