În agricultură seceta a devenit una dintre cele mai serioase provocări pentru fermieri. Într-o zonă în care ploile sunt tot mai puține și perioadele de arșiță tot mai lungi, agricultorii sunt nevoiți să caute culturi care să reziste mai bine condițiilor dificile. La Dominteni, raionul Drochia, tânărul agricultor Daniel Leahu, administrator al S.R.L. „Dalas Group”, a găsit una dintre soluții în sorg.
„Sorgul îl cultivăm deja de trei ani. A venit ca alternativă porumbului, pentru că în zona noastră precipitațiile sunt tot mai puține, iar zona devine tot mai aridă”, explică Daniel Leahu.
La început, în gospodărie erau cultivate atât porumb, cât și sorg. Rezultatele din anii secetoși au schimbat însă treptat balanța. Astăzi, aici porumbul a fost abandonat, iar suprafețele sunt ocupate de sorg. Nu este neapărat cultura care aduce cel mai mare profit, dar este una pe care agricultorul se poate baza atunci când condițiile devin dificile.
„În cei mai complicați ani, când un agricultor are cea mai mare nevoie de bani, sorgul nu te lasă fără bani. Nu-i «moneymaker-ul», cum îl numim noi, dar este o cultură care niciodată nu te lasă la greu”, spune tânărul fermier.
Tehnologia de cultivare nu este cu mult diferită de cea a porumbului. Există anumite particularități, de la erbicide și fazele de vegetație până la recoltare, însă, cu atenție și experiență, sorgul poate deveni o cultură accesibilă și pentru fermierii care abia acum se gândesc să o introducă în gospodării.
Într-unul dintre loturile sale, Daniel Leahu testează cinci hibrizi, iar experiența acumulată în ultimii ani începe să ofere rezultate încurajatoare. În prezent, sorgul ocupă mai puțin de 50 de hectare, iar agricultorul estimează pentru acest sezon o recoltă de aproximativ 7–8 tone la hectar. Prin comparație, în condițiile acestui an, porumbul ar putea ajunge, în estimarea sa, la aproximativ șase tone, în cele mai bune parcele.
„Anul acesta, cred că sorgul va fi mai bun. Au fost două motive: precipitațiile au venit la timp și am învățat să corectăm greșelile pe care le-am făcut în anii precedenți”, spune Daniel.
Totuși, nici sorgul nu este ferit de capriciile vremii. Cultura a trecut prin două luni fără precipitații, iar perioada de polenizare a coincis cu arșița și lipsa acută de apă. Cu toate acestea, agricultorul consideră că plantele au reușit să facă față condițiilor.
În primul an, rezultatul a fost de aproximativ patru tone la hectar. Pare puțin, însă comparația cu porumbul din același an este vizibilă: acesta a oferit doar aproximativ 600 de kilograme la hectar.
Dincolo de rezistența la secetă, sorgul are și o piață de desfacere diversă. Sorgul furajer este utilizat în zootehnie, în timp ce sorgul alimentar poate ajunge în alimentația oamenilor. Nu conține gluten și poate fi folosit pentru terciuri sau făină. Interesul pentru această din urmă categorie începe să apară și în Republica Moldova, inclusiv din partea unor mici mori artizanale.
O parte importantă a producției ajunge însă în zootehnie, acesta fiind, în prezent, principalul cumpărător pentru fermier. Sorgul mai poate fi utilizat și pentru producerea alcoolului etilic, ceea ce îi deschide o altă posibilitate de valorificare.
Daniel Leahu spune că extinderea culturii trebuie făcută cu prudență. Fermierii care vor să testeze sorgul sunt îndemnați să înceapă cu suprafețe rezonabile, pentru a vedea cum se comportă cultura și, mai ales, cum poate fi valorificată.
„Îi îndemn pe agricultori să încerce cultura de sorg, dar să nu se aventureze de la început pe suprafețe mari, pentru că realizarea încă rămâne o provocare. Cât privește prețul, acesta se învârte în jurul prețului la porumb și cu o roadă un pic peste, e bine”, este sfatul tânărului agricultor.
Într-o agricultură în care fiecare milimetru de ploaie poate face diferența, sorgul începe să fie mai mult decât o alternativă. Pentru agricultori poate deveni o cultură a adaptării și a rezistenței, iar pentru tânărul fermier din Dominteni este deja o experiență care demonstrează că agricultura viitorului va trebui să țină cont tot mai mult de schimbările climatice.
P
