Fără cravată cu Eugen Iuhtimovschi

0
82

Cu oameni dragi aproape, orice tristețe devine mai ușoară!

Activitate: actor Zebra Show, stomatolog

Născut: 16. 10. 1992 , Chișinău

Familie: soție

Zodia: balanță

Pasiuni: sport

Calități apreciate: punctualitatea

Mâncarea  preferată: pizza

Moștenire medicală

Pasiunea pentru medicină, și în special pentru stomatologie, vine din familie. Părinții mei sunt amândoi doctori, mama este neurolog, iar tata chirurg-urolog. La fel a fost și în generațiile anterioare: mama mamei a fost stomatolog, iar tatăl tatălui era androlog. Așa că, într-un fel, am crescut în acest mediu și a fost natural să aleg stomatologia, pe urmele bunicii mele. De acolo a început totul.

Copilărie în ogradă

Am avut o copilărie foarte frumoasă, plină de joacă și imaginație. Jucăria noastră preferată erau castanii din ogradă, cu ei jucam fotbal, volei, orice ne trecea prin cap. Uneori îi foloseam și ca „arme” în jocurile noastre de aventură. Tehnologia a apărut mai târziu în viața mea,  PlayStation-ul și calculatorul au venit cu timpul,  dar adevărata copilărie am trăit-o afară, în curte și mai ales la verișoarele mele, la sat. Acolo erau cele mai frumoase amintiri, un loc plin de libertate, râsete și bucurie simplă.

Șotii la școală

Șotii au fost mii, mai ales în școală! Țin minte o fază care ne-a făcut să râdem luni întregi. Era seară, ne-am strecurat în școală cu gândul să schimbăm testele la biologie,  aveam un plan „foarte bine pus la punct”. Când am intrat în clasă, pe la ora șapte seara, întuneric total, liniște… și deodată dăm nas în nas cu profesoara, care era acolo, singură, cu ușa încuiată! Ne-am blocat toți, nici nu mai știu dacă am reușit să fugim sau ne-a prins pe loc, dar oricum, a fost vesel.

Litere în loc de cifre

Ca orice băiat, preferatele mele discipline erau educația fizică și educația tehnologică, acolo ne simțeam în largul nostru. Până prin clasa a noua mi-a plăcut și matematica, chiar mult. Dar, la un moment dat, au început să apară litere în loc de cifre, și din acel punct ne-am cam înglodat… Geografia era faină, te plimba prin lume fără pașaport, iar istoria, așa, pe alocuri interesantă. Fizica… era mai greu de definit.

De la turism la stomatologie

Ca și majoritatea copiilor, la un moment dat voiam să devin cosmonaut. Dar mai târziu, înainte să aleg medicina, chiar mă gândeam serios să merg la turism, visam să lucrez într-o agenție și să călătoresc prin lume. Până la urmă, am ales medicina… dar tot am călătorit cinci ani: la universitate! Deci, într-un fel, mi-am urmat visul,  doar că pe traseul stomatologic.

Prietenie sau cumetrism

Prietenia înseamnă încredere sută la sută  în persoana de alături. E despre cât de mult te poți baza pe cineva, când știi că îi poți transmite și din „obligațiunile” tale, cum se zice, și omul te ajută, fără să întrebe prea mult. La noi, însă, prietenia se transformă adesea în cumetrism. „Cumetru” a ajuns un titlu suprem, mai presus decât simplul „prieten”. Așa că, da, am cumetri, dar am și prieteni adevărați, puțini, dar care nu se pierd în etichete.

Călătorii și peripeții

Am avut norocul să călătoresc mult  și spun din suflet “bodaproste” și mulțumesc frumos părinților mei, care au investit inițial în dorința mea de a vedea lumea. Mai târziu, când am început să mă întrețin singur, călătoriile au continuat și au devenit și parte din munca mea. Cu colegii de la Zebra am fost în foarte multe locuri, chiar și peste ocean. Am avut și turnee în Statele Unite, am fost și fără ei o dată, dar și recent, împreună. Am învățat multe… din păcate, nu toate se pot povesti! În Canada, de exemplu, am pierdut zborul, dar ne-am distrat, organizatorul a avut de suferit, așa că pen oi nu ne-a afectat cu nimic.

Surpriza Olandei

Sunt foarte multe țări frumoase, sincer – fiecare are farmecul ei, unic, cu tot cu tradiții, stiluri și atmosferă proprie. Dar una care m-a impresionat mult, mai ales la prima vizită, a fost Olanda. Poate pentru că venisem cu niște idei stereotipice în cap, cum au mulți, dar realitatea a fost complet diferită. Curățenia, organizarea, arhitectura, totul e pus la punct cu un fel de eleganță simplă, verdeață. E o țară care te surprinde nu prin extravaganță, ci prin bun-simț și armonie.

Gusturi muzicale

Ascult muzică din toate genurile, dar cred că pop-ul este preferatul meu, rock-ul, de ce nu.

Cravata și sacoul verde

Am purtat cravată timp de 12 ani, zi de zi, pentru că facea parte din uniforma noastră școlară. Timp de 9 ani am fost mândru purtător al sacoului verde, mulțumesc liceului pentru asta. Consider că un bărbat trebuie să acorde atenție vestimentației sale; costumul, cravata sau papionul nu sunt doar niște accesorii, ci o reflecție a respectului față de sine și față de cei din jur.

Zile fericite

Zile fericite sunt foarte multe și sper să fie și mai multe pe viitor. Fericirea e un lucru abstract, diferit pentru fiecare, dar o poți găsi în cele mai simple și banale momente. E vorba despre a ști să apreciezi ce ai, chiar și în lucruri mici, și să găsești bucuria acolo.

Zile triste

Zile triste, ca tuturor oamenilor, ni se întâmplă și nouă. Din păcate, nu suntem veșnici, iar uneori cei dragi se confruntă cu probleme de sănătate pe care noi am vrea să le avem noi în locul lor. Dar tocmai aceste momente ne învață să trecem mai departe, să fim puternici și să ne sprijinim unii pe alții. Cu cei dragi aproape, orice tristețe devine mai ușor de dus.

PUBLICITATE