De-a lungul activității mele de jurnalistă, mergând pe la festivaluri organizate prin satele noastre, îmi ziceam: „Oare satul Racovăț, (sat mare și frumos în care eu locuiesc de 40 de ani) nu ar fi în stare să inițieze un festival de folclor?” Și iată că în acest gustar aveam să ajung să văd realizată cu succes prima ediție a Festivalului de folclor și tradiții populare „Zestrea neamului”. Zece colective folclorice, 30 de meșteri populari nu doar locali, dar veniți din diferite colțuri ale republicii, toate instituțiile din sat ( gimnaziul, grădinițele, bibliotecile) au împodobit stadionul satului. Printre participanții din afara raionului și republicii s-au numărat două colective:ansamblul folcloric cu titlul model „Doina Răutului” din Gura Căinarului, Florești pe care i-am admirat de mai multe ori la ei acasă, dar și la un Festival de Folclor din Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, România de unde s-au întors cu Premiul I și ansamblul folcloric „Moldovenii din Cetate” din Moșna, județul Iași. Inerpreta de muzică populară Nătălița Munteanu a încununat „opera”.
Gândul de început
„Cum s-a născut ideea organizării unui asemenea Festival?”, am întrebat-o pe Lilia Rotaru, directoarea Casei de Cultură care și-a propus să facă cât mai multe lucruri frumoase pe făgașul conservării și valorificării patrimoniului cultural local. „A fost o dorință a mea să avem și în satul nostru un festival folcloric. I-am împărtășit dorința doamnei primar, Oxana Fedco. Dumneaei a salutat-o și vedea acest eveniment doar cu participarea colectivelor și meșterilor populari din sat. Iar domnul Grigore Bucătaru, șeful Secției Cultură și Turism Soroca l-a văzut ca pe un Festival Raional cu invitați din raioanele vecine, dar și din România. Consiliul Raional ne-a aprobat demersul și iată așa, o inițiativă a noastră și a Secției Cultură, susținută de Consiliul Raional ne-a adus la prima ediție a Fstivalului. Sperăm peste doi ani să ajungem cu sănătate și la a II-a și așa, din doi în doi ani, –la a III-a, a IV-a și așa mai departe.
De ce „Zestrea Namului”
«De ce „Zestrea Neamului”?»- am mai întrebat-o pe doamna Lilia Rotaru. „Pentru că ne-am propus să valorificăm tot ce a mai rămas pe la bătrânii satului:covoare, păretare, țolișoare, broderii. Cu mare regret vă spun că foarte multe lucruri de preț s-au aruncat la gunoiștea din Valea Câmpiei. Consătenii noștri plecați peste hotare au considerat demodate lucrurile din casele buneilor și părinților și le-au aruncat la gunoi. Au aruncat covoare la care s-a muncit mult, țolișoare, păretare, alte obiecte de artă confecționate manual. Poate dacă satul iniția acest festival cu ani în urmă, aceste obiecte ajungeau în Muzeul Satului…
Denumirea „ Zestrea Neamului” ne-a sugerat-o domnul Grigore Bucătaru. Și cred că se potrivește perfect. Acum după consumarea evenimentului declar cu bucurie că mă simt fericită, a fost o ediție reușită. O ediție la care au fost prezenți consătenii noștri plecați peste hotare cu care de zeci de ani ne vedeam doar pe Facebook, iar acuma ne-am văzut față în față. Urmăream cu câtă bucurie se îmbrățișau, povesteau. Deaceea am și ales luna august pentru desfășurarea evenimentului când majoritatea celor plecați se întorc acasă în vacanță.”
Bucuria sărbătorii – o explozie de LUMINĂ și CĂLDURĂ
Am savurat și eu din frumuseța clipei. Am trăit momente plăcute de revedere cu oameni dragi. M-am bucurat să-i văd pe oficiali îmbrăcați în port popular. Le-am ascultat cu drag mesajele rostite din scenă. S-au așezat frumos pe suflet gândurile Președintelui Raionului, Veaceslav Rusnac, ale vicepreședintelui Iurie Tănase, șefului Secției Cultură, Grigore Bucătaru, care și-a propus să plaseze unele evenimente culturale de amploare din municipiu în satele raionului și care și-a exprimat satisfacția că între primăria Racovăț și Secția Cultură există o colaborare frumoasă. A trăit cu tot sufletul bucuria sărbătorii primarul satului Oxana Fedco. Ea își dorește ca acest festival să aibă viață lungă, să trezească în inmiile tinerilor dragostea pentru tradițiile și obiceiurile satului ca mai apoi să le transmită mai departe generațiilor viitoare.
Atâta lume frumoasă cu lumina bucuriei pe chip! Cu drag de folclor au evoluat colectivele gazdă: „Sânzâienile”, „Strugurașii”, ansamblul de dansuri populare „Vatra”. Au cucerit inimile spectatorilor colectivele folclorice de la Vădeni, Volovița, Parcani, Șolcani, Vărăncău, Bădiceni, Pârlița, Rublenița, Gura Căinarului, raionul Florești, Moșna, județul Iași. M-am bucurat să-i revăd cu expozițiile lor personale pe meșterii populari Iurie Cucuietu de la Drochia, Valentina Boțoroga din Soroca, Simion Lungu din Vădeni, dar am admirat cu plăcere și celelalte expoziții. Frumos au amenajat acel colț de Casă Mare bibliotecile nr.1 și nr.2, grădinițele, gimnaziul din localitate. De notat că pe lângă obiectele de artă populară, colectivele folclorice și instituțiile din localitate au venit și cu expoziții de bucate tradiționale.
O explozie de energie și voie bună a oferit sărbătorii interpreta de muzică populară Nătălița Munteanu. Desculță, pe iarbă, ea a cântat și a dansat alături de spectatori. Festivalul s-a încheiat cu tradiționala Horă Mare.
NINA NECULCE
