Un bun profesor este un cercetător curios în pedagogie. El aplică tehnici şi metode şi le urmăreşte efectele pentru a descoperi noi căi de stimulare a interesului, noi modalităţi de a-şi îmbunătăţi activitatea didactică. Cercetând, profesorul descoperă noi valenţe ale unor metode pedagogice, îi înţelege mai bine pe copiii cu care lucrează şi îşi menţine viu interesul pentru profesia sa. De o atenție deosebită din partea discipolilor s-a bucurat pe parcursul activității doamna Olga Cebotaru, profesoară de matematică în școala din satul Vărvăreuca, raionul Florești. A știut să înțeleagă elevul, s-a dedicat profesiei, deaceea a fost și rămâne o profesoară exemplu în localitate, nu în zădar mulți din elevii dumneaei care astăzi sunt și ei pedagogi, au împrumutat de la ea anume acele calități care i-au marcat pe parcursul anilor de școală.
Din 1960 în Vărvăreuca
M-am năcut în Cobâlea, raionul Șoldănești. Zece clase am făcut în satul Cotiujeni, după care o perioadă am lucrat, și apoi am absolvit Institul Învățătoresc la Bălți, am continuat studiile la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Am lucrat la început în Cuhurești, pe urmă ne-am cunoscut cu soțul, învățător de istorie, ne-am căsătorit și în 1960 am trecut cu traiul în Vărvăreuca și de atunci am lucrat în Vărvăreuca toată viața.
Disciplina la lecții
Dirigintele meu de clasă m-a sfătuit pe atunci să devin pedagog, anume el mi-a spus să aleg matematica. I-am urmat sfatul și toată viața am fost profesoară de matematică. Totdeauna am căutat să fie disciplină și atenție la lecție. Am fost dirigintă de clasă la multe promoții, iar clasele mele întotdeauna se evidențiau prin rezultate bune. Îmi amintesc o clasă, aveam cinci eminenți. Ce-i drept, mereu m-am struduit să țin legătura cu părinții, să fie interesul lor pentru copii, și se vedeau și rezultatele. La început, lucrând la Cuhurești, aveam o frecvență mai slabă a elevilor, dar aici la Vărvăreuca interesul era altfel, părinții erau cointiresați ca elevii să învețe.
Lucru în dependență de capacități
Întodtdeauna îmi planificam activitatea. Aveam un plan pentru a lucra cu toată clasa, dar cei care știam că pot mai mult, le dădeam adăugător, lucru de sine stătător, era diferit. Și asta planificam înainte de lecție, pentru elevul acesta trebuie asta, pentru celălalt altceva. Am lucrat un an și la Prajila, când m-am dus acolo toți le spuneau Olga Afanasievna o să-i învețe cum să facă lecții.
Mama era acasă, la școală eram profesoară pentru copiii mei
Pentru mine școala era totul. Am avut noroc în viață că am trăit aproape de școală. Școala și casa erau împreună, asta au fost toată viața mea. Mi-am crescut copiii, le-am fost și diriginte la ambii. Când am luat clasa a V-a a fiului mai mare, la una din lecții el ridică mâna și strigă “mama, mama!”, atunci i-am zis, Serioja, acasă e mama, aici e Olga Afanasievna, el a terminat opt clase, și nu mi-a spus nici mama, nici Olga Afanasievna, nu a putut să mă numească altfel. După patru ani când a venit celălat fecior la mine în clasă, s-a repetat același caz. I-am spus, Igor acasă e mama, aici sunt profesoară, la următoarea lecție ridică mâna și strigă „Olga Afanasievna!”, alt caracter, altfel a acceptat situația. Niciodată nu am făcut deosebire între feciorii mei și ceilalți copii, la lecții toți erau elevi.
Soțul a construit școala de azi
Soțul fiind director, niciodată nu am profitat de aceasta. El avea lucrul lui, eu pe al meu. S-a străduit mult, să construiască școala, era din sat și a vrut să vadă o școală frumoasă. Construcția școlii care este acum, a durat 3 ani, iar când aproape era gata, el a decedat. Îmi amintesc că era în spital la Chișinău când a fost vizitat de președinte și el îi spunea să aibă grijă să urmărească lucrările până vine el. Credea că o să se însănătoșească și o să revină la școală, dar nu a mai reușit.
Am iubit copiii, dar am avut cerințe
Iubeam mult copiii, vedeam ce poate fiecare și ceream de la ei să învețe. Dacă vedeam că elevul poate, are capacități, eu aveam cerințe mai mari. Niciodată nu am ridicat mâna la copii, cum obișnuiau unii profesori, cum să faci asta, e și el copilul cuiva. Pe de o parte aveam cerințe, pe de alta îi iubeam. Și succese am avut cu elevii. Trebuie să-ți placă ceea ce faci, a fost greu, pentru că matematica li se dă greu la copii, dar întotdeauna le spuneam că trebuie să știe matematica pentru ei, chiar când merg la magazin trebuie să știe să se descurce.
Educația vine de acasă
Înainte le atrăgeam atenția la elevi să salute oamenii mai în vârstă, să fie politicoși, dar acum nu se mai salută, pot chiar să-ți spună și o prostie, nu-i ceea ce a fost. Aici părinții sunt de vină, nu școala. Învățătorul iese și vorbește în fața elevilor la fel ca atunci, dar depinde de părinți. Părinții își arată acum iubirea față de copil prin ai oferi bani, sau altceva, dar de la copil trebuie să ceri să fie om. Cine are educație de acasă, o are, cine nu, e așa cum este.
Mesaj pentru profesori și elevi
Profesorilor le doresc să aibă sănătate și să se struduie să dea cunoștințe la copii. Elevii trebuie să fie atenți și să dorească să învețe.
Dumneaei avea o metodă de lucru deosebită cu clasa. Întotdeauna la lecții era liniște și nu ieșeai de la lecție cu tema neînvățată. Ne-a predat puțin, dar, metoda ei de lucru am preluat-o și eu în activitate, mai bine predau mai puțin, dar elevul trebuie să înțeleagă. A fost și este un om la locul ei. Grigore Rusu, profesor de matematică, gimnaziul Vărvăreuca
Prima cunoștință cu dumneaei a fost în anul 1965, când am trecut de la ciclul primar, la ciclul de V – VIII clase. Eram curioși cine ne va învăța. O țin minte pe Olga Afanasievna, așa micuță de statură, cu accesoriile pentru lecții mereu la ea. O altă întâlnire a fost în anii 90, când deja am venit în calitate de profesor în instituție, ne-am transformat atunci în colegi de lucru. Este o profesoară din garda cea veche, cu omenie, de ajutor, cu niște abilități deosebite. Este o profesoară de elită a învățământului din satul Vărvăreuca. Ion Chiosa, profesor de fizică și matematică, gimnaziul Vărvăreuca
Profesorii sunt niște comori ale societății menite să cultiveze spiritul copiilor de a deveni oameni în viață. Venind în colectiv cu inițiativa acestui proiect, absolut toți profesorii au spus că doamna Olga Cebotaru este profesorul etalon care valorifică calitățile unui profesor adevărat. Liliana Leontiev, director, gimnaziul Vărvăreuca
Cristina Topală
- Proiect realizat de Direcția Generală Educație Florești în parteneriat cu Ziarul Nostru, care are ca obiective promovarea experienței avansate și a performanțelor în activitatea pedagogică, dar și altoirea profesiei de pedagog în rândurile tinerei generații.
