Arhitecții timpului: Andronii Mitrica, despre visul de mic și consecințele sale

Conduce primăria din satul Țaul de aproape 20 de ani, or, continuitatea într-o asemenea funcție este indiciul rezultatului. Altfel nici n-ar urma să fie dacă luăm în calcul dorința pe care micuțul Andronii și-a pus-o cândva. Chiar în ajunul zilei sale de naștere, care e pe 1 mai, motiv cu care îi și aruncăm o tonă de „La mulți ani!”, i-am furat primarului jumătate de oră din programul său încărcat, într-o zi de audiențe, tocmai după ce din biroul său ieșise ultimul cetățean programat. Despre ce am vorbit, citiți mai jos…

Prezentarea de rigoare:

Andronii Mitrica

Primarul s. Țaul, r-nul Dondușeni

S-a născut la 1 mai, 1970, în satul Temeleuți, raionul Camenca, atunci. Acum, raionul Florești.

A absolvit Sovhoz-Tehnicumul din Țaul, care acum se numește CEHTA (Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole), Institulul Național de Educație Fizică și Sport din Chișinău, Facultatea de Drept la Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți.

După ce a făcut armata în trupele sovietice de grăniceri (1989-1991), a activat ca profesor de educație fizică și antrenor de lupte la Colegiul din Țaul, mai bine de 15 ani. Începând cu anul 2007, este primar în Țaul.

Este căsătorit, are trei copii și patru nepoți.

 De la Muntele Athos, cu bateriile încarcate și sufletul împăcat

• Dle primar, s-o luăm de la capătul cel mai aproape – unde ați fost în perioada recentă? Într-un loc mai special, așa? Eu cunosc, am auzit la radio, da trebuie să-i punem la curent și pe oamenii care citesc…

• La muntele Athos, un pelerinaj de suflet care mi s-a întâmplat pentru prima dată în viață, deși o dorință în acest sens, de a vizita acele locuri sfinte, am avut-o mai de multă vreme. Am plecat încolo la îndemnarea unui prieten, în cadrul unui grup de șapte persoane.

• Cu ce v-ați întors de acolo? Ați odihnit trupul? Sufletul?

• Cu sufletul împăcat, cu siguranță. M-am și împărtășat.Trupul nu prea a avut parte de odihnă pentru că am parcurs pe jos toată distanța dintre cele 13 mănăstiri pe care le-am vizitat. Și au fost aproape 33 de kilometri, de la o mănăstire la alta. Am avut varianta deplasării și cu taxiul naval, dar am ales calea cea mai grea, să mergem prin piatră… A fost greu, dar am mers până la capăt, ne-am ridicat și pe Muntele Athos, pentru liniștea sufletească împlinită, cu sufletul împăcat. Am rămas foarte impresionat și aș mai vrea să merg încolo, acum și cu copiii mei, cu familia.

Toți știu ce au de făcut

• Ce-ați găsit aici, după o săptămână de pelerinaj? Sper că n-ați pierdut primăria cât ați fost lipsă… Când pisica nu-i acasă…

• Nu joacă niciun șoarece pe nicăieri. N-am avut nicio grijă legat de asta. Începând cu 2007, am avut și am, în continuare, un colectiv bine pus pe roate, în care toți știu ce au de făcut și toți își știu locul în cadrul funcțiilor deținute. Suntem un colectiv unit, în care am încredere și în care stima reciprocă e la ea acasă. Dă Doamne ca toți conducătorii de administrații să aibă un așa colectiv. Plus la asta, și consilierii locali au fost alături și am muncit împreună, tot din 2007. Majoritatea conilierilor au fost și sunt din echipa mea – când nu este majoritatea în Consiliu, tot timpul sunt probleme. De menționat că, la fel, începând 2007, niciun consilier local nu a fost remunerat pentru lucrul în Consiliu. Este printre puținele, dacă nu singurul sat din țară, în care se întâmplă asta. Este alegerea lor, banii se duc pentru activitățile sportive, păstrarea tradițiilor, diferite acțiuni.

• Cu ce trăiește și cu ce luptă acum satul Țaul? Care sunt prioritățile și perspectivele? Despre probleme am mai vorbit p-aci, da dacă insistați să le mai spuneți o dată…

• Oamenii nu au unde munci și de asta sunt, mulți dintre ei, nevoiți să plece peste hotare. Ar fi o problemă cu care se confruntă. Prioritatea nr.1 este ca fiecare gospodărie din Țaul să fie conectată la conducta cu apă potabilă, canalizare și stație de epurare. Pe lista priorităților urmează restaurarea Conacului Boieresc – cu bucurie, actualizăm proiectul și, cu Doamne ajută, din 2027, se va începe restaurarea Conacului. Avem finanțare de la Agenția de Dezvoltare Regională și Guvern pentru asta – 27 de milioane de lei, iar din bugetul local am alocat 900 mii de lei pentru actualizarea proiectului tehnic.

Zumzetul albinelor și bucate tradiționale

• Lumea a auzit, unii, au și văzut, de Colegiul Agricol și de Parc, legat de Țaul. Mai sunt și alte locuri demne de văzut și de auzit în localitatea pe care o conduceți?

• Mai sunt, de diferit nivel. De fapt, sunt multe de văzut, la Țaul, și pentru asta lumea trebuie să vină să știe despre toate din văzute, nu din auzite sau din citite. Un exemplu ar fi „Casa Mierii”, o pensiune în care cei care vin să se odihnească au parte și de cazare, dar și de experiențe de neuitat. Acolo se vine din toată țara, dar și de peste hotare, pentru a avea parte de apiterapie și tradiții, în același timp. Zumzetul de albini, mâncarea tradițională, în rînd cu alte lucruri frumoase, îi așteaptă. Din luna mai până în toamnă e full.

Din alt aspect, dacă mergem într-o altă direcție, avem un centru social în care avem grijă de bâtrânii și persoanele care au nevoie de susținere, în general. Un proiect desfășurat cu susținerea autoritățor din Republica Cehă. Pentru că în viață întâlnim nu doar agrement, ci și probleme, la pachet cu responsabilități.

Plus la asta, în luna septembrie, se va finaliza construcția unui parc fotovoltaic, fapt care va contribui la dezvoltarea comunității, într-un final.

• Parcul, acum, ar trebui să fie în floare, tot… Cum stau lucrurile acolo? Aveți suficiente fonduri pentru întreținere sau, eventuală, reabilitare? Ce se face și ce-ar mai trebui de făcut pentru astea?

• Merge restaurarea lui, se realizează în proiect împreună cu Centrul turistic Chișinău și așteptăm cu nerăbdare un răspuns pozitiv ca, din fonduri europene, să fie reabilitate toate clădirile, dar și parcul, nemijlocit.

Nacialnic pe Selsovet

• Nu mulți pot să-și asigure cariera cu studii în trei domenii diferite, ca să activeze, mai toată viața, în al patrulea. A fost un plan sau așa a ieșit? Agronomie, pedagogie, drept… Acum faceți administrație… Sau sunt legate toate între ele cu un fir invizibil?

• Studii au fost multe dar scopul a fost unul. La noi, în Temeleuți, tot este o fostă moșie de boier cu un parc frumos, chiar dacă mai mic, așa că atunci când mergeam cu tatăl meu de mână pe-acolo, prin clasa a treia-patra, îi ziceam că vreau să fiu în locul lui Vasilii Mihailovici.

• Lăsați-mă să ghicesc – nacialnic pe Selsovet…

• Exact. Pe atunci, șeful Sovietului sătesc, acum – primar. A râs, a glumit, dar viața a făcut să fie exact așa cum am vrut. După ce am venit la Țaul în calitate de profesor de educație fizică și antrenor de lupte libere și sambo, tot am avut în cap planul să vin în funcția de conducător să fac lucruri frumoase pentru sat. Pentru asta am și dat la „Alecu Russo”, Facultatea de Drept, pentru că am știut că îmi voi înainta candidatura pentru postul de primar. Drept că nu în satul meu natal, așa cum planificam de mic, ci în Țaul.

Pot și în agricultură, și în sport, dar voi merge pe administrare

• Dacă nu primar atunci ce? Prof de educație fizică sau agronom?

• Eu am activat și în agricultură, după armată – la fățare, la depozitul de grâne. Dacă nu primar, atunci profesor de sport și antrenor – am avut ceva ore de educație fizică la Colegiu, chiar și atunci când eram primar, deja – am încercat asta, dar am înțeles că e bine să te axezi doar pe o direcție și experiența a durat puțin timp. Nu iese bine când te împarți între mai multe funcții și trebuie să fugi la ore și înapoi.

•  Lider agricol nu vreți să vă faceți? Deși, la cât costă motorina…

• Până a deveni primar, am ținut mulți ani livadă, dar am vândut-o pentru că nu dădea bine la sănătate, cu toate chimicalele pe care trebuia să le folosesc. Așa că răspunsul reiese de la sine. Dar, eventual, mă pot manifesta profesional și în agricultură, la fel ca și în pedagogia sportivă.

• Deja v-am decis soarta de mai departe… Lăsând gluma la o parte, unde vă vedeți peste un an, în plan profesional? În aceeași direcție administrativă cumva?

• Până în toamna lui 2027 voi rămâne în funcția de primar, dar mai apoi vom vedea – oricum, voi rămâne în administrare publică să duc până la capăt lucrurile începute.

• La final, dacă tot suntem în ajunul lui 1 mai muncitoresc: nu ați întrebat tatăl ce a simțit când, în loc să se ducă la demonstrația de 1 mai, a fugit la maternitate să vadă ce se întâmplă acolo?

• Tatăl meu n-a fost nici la o demonstrație de 1 mai – a stat numai la maternitate, până când i s-a spus că i s-a născut un băiat. Era atât de bucuros, că i s-a născut primul copil, băiat, încă, așa că nu-i trebuia nici baloane și nu-i trebuia nimic. „Demonstrația” a făcut-o cu prietenii lui, imediat după. Și a făcut-o bine, din câte am înțeles (zâmbește). Eram bucuria lui – toată viața din Andricuța n-am ieșit, așa mi-a tot zis.

Asistent de arhitect:

Marcel Toma