Arta corală între frumos și iubire sau clipe ce fac parte din veșnicie

0
179
Corul „Orantis”, Soroca pe scena Palatului de Cultură

Au trecut două săptămâni de la un frumos eveniment cultural, dar eu continui să trăiesc cu încărcătura spirituală, ce mi s-a oferit. A fost o zi în care Buzău și Soroca au realizat un program de sărbătoare țesut cu clipe de frumusețe divină, ce fac parte din veșnicie.Clipe pline de emoție, frumos și iubire. Îmi ziceam și-mi zic: oricum nu ne-ar împărți vremurile și istoria, avem totuși posibilitatea să fim împreună prin întâlnirile de suflet, prin  gândul curat, prin mărturisiri, prin cântec și poezie. Mă refer la frumoasa întâlnire din cadrul programului dedicat Zilei de 1 Decembrie. Un program selectat cu grijă de Asociația Obștească „Consiliul Unirii” în  colaborare cu Biserica „Sfinții Martiri Brâncoveni”, Secția Cultură și Turism, Palatul Culturii și Consilul Raional Soroca.

     În cele ce urmează vreau să fac referiri la prietenia dintre două colective artistice de pe ambele maluri ale Prutului, care au dat culoare sărbătorii. Este vorba de două coruri din două localități înfrățite– Corul „Orantis” de la Palatul de Cultură, Soroca, condus de Veronica Chițan și Corul de Cameră „Lyra” de la Buzău, condus de Ștefan Stănescu. Sunt două colective care prin cântec aduc în fața publicului lucruri frumoase, duhovnicești, spirituale, patriotice. Ne încarcă cuemoție, frumos și iubire. Evoluările lor unite în programul de sărbătoare au demonstrat că arta corală se menține pe poziții.

     Povestea relațiilor de prietenie dintre aceste două colective a început cu 12 ani în urmă. Atunci s-au întâlnit pentru prima oară în sala de festivități a Liceului Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău în cadrul unui program de muzică corală, prilejuit de împlinirea a 40 de ani de la fondarea corului gazdă. Frumusețea artei corale i-a reîntâlnit pe coriști peste 10 ani din nou la Buzău. Iar în acest an coriștii buzoieni au venit la Soroca cu credința că prin Muzica Corală Dumnezeu ne arată IUBIREA SA. Și de astă dată membrii Coralei „Lyra”, plini de optimism și încredere în puterea de dăruire prin arta corală, s-au destăinuit și dăruit muzical cu aceleași gânduri luminoase de reîntregire a Țării și convingerea că muzica este graiul sufletului.

Scurt istoric despre cele două coruri

      Corul „Orantis” a luat  naștere cu aproape 3 decenii în urmă din inițiativa preotului Nicolae Robu, a neobositei dirijoare Veronica Chițan și a unor cadre didactice, iubitoare a muzicii corale. Coriștii au pornit la drum cu credință și dorința de a-i aduce slavă lui Dumnezeu prin cântul religios. De la an la an repertoriul s-a extins, devenind destul de variat și vast, atent prelucrat și adaptat. Cu resposabilitate dirijorală maximă, cu exigență și tenacitate, cu bucurii și împliniri, corul are înscris în palmares evoluări de succes în cadrul raionului, republicii și peste hotare. Prin tot ce a realizat și realizează, corul cu Titlul Model „Orantis” a devenit o valoare artistică pentru Soroca, și de ce nu, și pentru republică. De-a lungul anilor s-au împlinit  idealuri de frumusețe cu binecuvântată iubire la o mulțime de festivaluri și concursuri din România, Austria, Germania, Ucraina, Bulgaria, Chișinău și acasă la Soroca.

   Corul de Cameră „Lyra“ a luat fiinţă în anul 1973, din iniţiativa neobositului și talentatului profesor și dirijor Ștefan Stănescu și a regretatului său prieten Alexandru Dumitrescu. În cei peste 50 de ani de activitate neîntreruptă, Lyra a reprezentat Buzăul și, respectiv, România, la numeroase festivaluri și concursuri  naţionale și internaţionale. Sigur, geografia evoluărilor „Lyrei” este mult mai largă decât cea a „Orantisului”. Coriștii buzoieni au dus frumusețea cântului coral în peste 30 de țări. Au cântat pe scene din Franța, Elveția, Austria, Grecia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Portugalia, Macedonia, Italia,  Vatican. Înzestratul cu har dirijor a adunat de-a lungul anilor în repertoriu sute de piese de mare popularitate, atât din muzica românească, cât și din cea universală. Cu ani în urmă realizasem un inteviu cu domnul dirijor, în care îmi mărturisea că dragostea pentru muzica corală i se trage de la tatăl său, preotul Macovei Stănescu, un mare iubitor de muzică și iscusit organizator de grupuri corale. Uneori îl punea și pe micul Ștefan să dirijeze la serbări. Tot mai aproape  de această muzică a fost în timpul studiilor la Seminarul Teologic din Buzău, Școala de Artă Populară, apoi la Conservatorul de Muzică din București. În interviul de care am amintit, domnul Ștefan  Stănescu își exprimase  dorința de a ajunge să cânte și la Soroca. Iată că în acest an visul dumnealui devine realitate. Doar că prestigiosul colectiv coral a ajuns la Soroca fără dumnealui. Din motive de sănătate dirijorul nu a putut să vină. Dar coriștii au cântat cu aceiași dăruire cu care îi ascultasem la Buzău și cu gând de grabnică însănătoșire pentru dirijorul lor.

   Revin la muzica celor două coruri, ce a răsunat în sala Palatului de Cultură. Mai întâi a evoluat corul „Orantis”, interpretând doar 4 lucrări pentru a oferi mai mult timp oaspeților. Cântecele au fost transmise către public firesc, cu sinceritate, într-o armonie perfectă.

  Corala „Lyra” și-a  început programul cu Imnul Național al României „Deșteaptă-te,  române!” într-o interpretare excelentă. Apoi oaspeții buzoieni au oferit sorocenilor un frumos buchet de creații muzicale cu caracter patriotic, religios și folcloric din vastul lor repertoriu ce se apropie de 200 de piese din muzica românească și universală. Sunt piese adunate și prelucrate de profesorul și dirijorul Ștefan Stănescu. De altfel,  lucrări destul de complicate ne-au prezentat coriștii. Printre ele „Dor, dorule”(Gavriil Muzicescu), „Cuc, cuculeț” (Nelu Ionescu), „Suită corală din Țara Oașului” (Dariu Pop), „La fântână” (Augustin Bena). Toate lucrările au fost răsplătie cu aplauze îndelungate. Coriștii au cântat într-un amestec de bucurie și tristețe. Bucurie pentru că au ajuns la Soroca să serbăm împreună 107 ani de la Marea Unire și tristețe pentru că nu este cu ei mentorul lor, inegalabilul dirijor Ștefan Stănescu. Am văzut coriști care aveau lacrimi în ochi la încheierea recitalului.

     Printre lacrimi mi-a vorbit și Alina Grațiela: „Cânt de 28 de ani în acest cor și este pentru prima dată când domnul profesor lipsește. Mi-a fost profesor la Liceul Pedagogic. Este ca un părinte pentru noi toți, membrii coralei. E deosebit, incomparabil. Atâta entuziasm și pasiune pune în tot ce face. Sub bagheta dumnealui am dus arta corală românească în atenția atâtor țări! Își dorea foarte mult să ajungă la Soroca. E trist că nu este acum cu noi. Cu gândul la el am  cântat…”  În cântul coral și în istoria coralei se regăsește și Felicia-Vasilica Geangu, care mi-a mărturisit: „Particip cu entuziasm în activitatea corului „Lyra”. Domnul Ștefan Stănescu în calitate de profesor de muzică la Liceul Pedagogic „Spiru C. Haret” din Buzău mi-a coordonat activitatea metodică de predare a muzicii la grădiniță și în clasele primare, mi-a insuflat dragostea pentru artă și mi-a dat curajul de a pune în valoare talentele copiilor de la cele mai fragede vârste. M-a inspirat în activitatea didactică astfel încât am  învățat cu elevii piese simple din repertoriul Corului „Lyra”. Cu mulțumiri și recunoștință îi doresc să se facă bine cât mai curând.” Ca  un arhitect al sufletelor, însemnat de Dumnezeu pentru a trăi în arta corală, i-au conturat portretul și ceilalți membri ai Coralei „Lyra”. Totodată ne-au  mulțumit pentru primirea caldă și oportunitatea de a cânta în fața publicului sorocean.

     Seara s-a încheiat cu o recepție plină de căldură și lumină. A fost o seară de cântec, de poezie, de liniște, de suflet românesc. Am cântat și am povestit împreună. Împreună cu preoții prezenți, Nicolae Robu, Constantin Borceanu, Florentin Ene ne-am înălțat sufletele  prin cântece de neuitat : „Galbenă gutuie”, „Cobzarul”, „Ș-așa-mi vine câteodată”, cântece patriotice. Solista corului „Lyra”, Angela Lazăr, ne-a cântat ceva deosebit – o doină răscolitoare, „Mamă, numa”o fată ai”. Am trăit clipe de neuitat, împletite cu fâșii de inimă și de gânduri, care putem spune că fac parte din veșnicie.

   P.S. În timp ce scriam acest text, am primit de la Buzău vestea tristă că dirijorul Ștefan Stănescu pleacă din astă lume. Cântul lui către stea urcă fără scară, ca o rugăciune. Lumină Lină, SUFLET FRUMOS! De acum încolo vei cânta în Corul Îngerilor.

Nina Neculce

PUBLICITATE